Noile capele luminate ale lui Patriciu

Drept urmare Dinu Patriciu și-a întărit echipa de conducere și a rescris planul de afaceri: restructurarea se face din mers, cu miză pe descentralizarea managementului și pe educarea angajaților, pe dezvoltarea părților nevăzute ale businessului. Echipa de conducere a diviziei FMCG Retail din Mercadia Holland a fost completată cu Anca Vlad, fost manager al bauMax România, și Vlad Șeitan, care ocupa o funcție de conducere la OMV Refining & Marketing. Anca Vlad va fi de la 1 octombrie Head of Category Management and Purchasing, iar Șeitan va deveni de la aceeași dată Chief Operational Office și Deputy CEO.

Patriciu estimează pentru rețelele Mic.ro, Macro și miniMax o cifră de afaceri de 225 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor vânzările ar putea ajunge la 880 milioane de euro. Mercadia Holland are în prezent 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe și 110 mobile și 58 de unități Macro și miniMax. Planurile de dezvoltare prevăd un număr de 2.000 de unități Mic.ro și 150 miniMax și Mac.ro până la finele lui 2012. Valoarea totală a investiției este estimată la 250 de milioane de euro. Pentru 2013 Mercadia își propune să obțină afaceri de 1,5 miliarde de euro cu cele trei lanțuri de magazine.

Chiar dacă planurile inițiale presupuneau cooptarea de asociați în magazinele Mic.ro, doar 10% dintre unități funcționează într-un astfel de sistem, în special din cauza lipsei de instruire a candidaților. “Ne întâlnim cu două categorii de români, oameni care au 7.000 de euro și care vor să facă 70.000 de euro într-o lună și oameni ce vor să aibă o afacere cinstită, din care să trăiască, dar nu au cei 7.000 de euro”, spune Dorin Gherman, membru în Executive Board. Cei 7.000 de euro reprezintă suma cu care un doritor intră în parteneriat cu Mercadia și poate gestiona un magazin Mic.ro. Dar banii sunt numai o parte a înțelegerii, care cuprinde patru niveluri de selecție. Pe de altă parte, vânzările din magazinele în care există asociați sunt cu 25% mai mari decât în celelalte, deoarece aceștia sunt direct interesați de creșterea eficienței.

Patriciu a vorbit și despre prețurile practicate în rețeaua Mic.ro, care nu pot fi la fel de mici ca acelea din magazinele de tip discount. “Dacă omul vrea preț de discounter, se duce la doi kilometri, nu la 100 de metri. Sigur că încercăm să reducem prețurile, aceasta este și strategia. Prețurile vor fi comparabile, dar niciodată egale cu cele din magazinele de tip discount. Ceea ce stârpim noi este comerțul nefiscalizat”, adăugă Patriciu.

Pentru dezvoltarea rețelelor de magazine Patriciu va investi cu 100 milioane euro mai mult față de cât își propusese inițial, întrucât băncile nu sunt dispuse să finanțeze cu sume mari proiecte de investiții. Planul inițial era investirea a 250 de milioane de euro din care Mercadia să suporte 100 de milioane de euro din surse proprii, 100 de milioane de euro să fie credite bancare și 50 de milioane de euro credit furnizor; firma a fost nevoită să își schimbe planurile și să dubleze valoarea investiției proprii, pentru că băncile nu i-au acordat finanțare.

“Sucursalele băncilor străine din România nu sunt dispuse să suporte credite de investiții de o asemenea anvergură. Ne-am reorientat planul de afaceri către contribuția firmei, dar vom face un efort dublu”, a spus omul de afaceri.Patriciu susține că în ultimele luni sucursalele băncilor străine din România “trimit bani acasă” și preferă să finanțeze Guvernul, nu sistemul privat. El crede că sistemul bancar românesc ar trebui restructurat “de la cap la coadă” și să nu mai existe un singur nivel de bănci, ci mai multe, printre care și bănci locale de economii, apoi unele regionale și abia apoi actualele structuri naționale.

“Când ai 30 de miliarde credite ipotecare în România, care de fapt sunt neperformante toate, pentru că nivelul garanțiilor nu le mai acoperă, dar nu le declari neperformante, stai pe ouă până se strică”, a spus Patriciu. El a adăugat că un astfel de comportament al băncilor va duce la o lipsă de lichidități în sistemul privat, care a început deja să se simtă. Întrebat ce ar trebui să facă Guvernul în privința băncilor, Patriciu a răspuns: “Să stea deoparte”.