Nimic despre Elena Udrea

Faptul ca la sfarsitul saptamanii trecute, procurorii Parchetului General l-au trimis in judecata pe omul de afaceri Corneliu Iacubov, apropiat PSD, pentru spalare de bani si alte capete de acuzare in dosarul RAFO a venit ca un soi de replica implicita la ultimele critici la adresa justitiei romanesti, banuita ca prea ar avea predilectie pentru dosare ale oamenilor politici, de afaceri si din presa apropiati de „cercurile de interese“ din jurul premierului liberal.

La limita, unii comentatori au interpretat toata seria de scandaluri declansate de dezvaluirile Elenei Udrea despre interesul premierului Tariceanu in ancheta despre Rompetrol drept o extindere a conflictului elementar din industria petrolului de la noi, care a opus si opune gruparile Rompetrol-Patriciu-PNL (aripa Tariceanu)-Dan Voiculescu, respectiv RAFO-Tender-Talpes-grupul de la Bacau-PSD (toate aripile posibile) sau combinatii intre unii dintre acesti actori. Evident, fiecare cu sustinere din partea serviciilor secrete, care tind vesnic sa manipuleze situatia in favoarea lor.

 

Cel mai nou episod al acestei manipulari ar fi fost, in aceasta logica, implicarea presedintelui Basescu: faptul ca acesta n-a fost niciodata un admirator al lui Dinu Patriciu si ca nu are relatii ideale nici cu PNL, nici cu premierul Tariceanu, prietenul lui Patriciu, l-ar fi situat acum implicit de partea celuilalt grup de interese din jocul politico-petrolier. Unul din argumente ar fi tacerea autoritatilor statului in legatura cu noul actionar strain al RAFO, o societate altfel complet opaca din toate punctele de vedere.

In schimb, iata, acuzatiile vechi despre modul de privatizare a Petromidia, formulate in primavara lui 2004 pe baza faimosului raport Talpes, sunt scoase din nou pe tapet, iar Dinu Patriciu e hartuit din nou, in timp ce devalizatorii RAFO nu patesc nimic. Aceasta este explicatia pentru care, la reuniunea de saptamana trecuta, liberalii i-au cerut presedintelui sa-i demita pe sefii serviciilor secrete, asa cum amenintase in campania electorala. Liberalii cerusera initial si demiterea procurorului general Ilie Botos, insa ulterior si-au retras ideea, pricepand ca aceasta ar putea fi interpretata simplu drept o razbunare pentru faptul ca, in dosarul presupusei spalari de bani de la Rompetrol, procurorii ar fi inceput verificarea conturilor mai multor fruntasi ai partidului, inclusiv cel al prim-ministrului.

In mediile liberale exista ideea ca serviciile secrete, acum aliate cu presedintele Traian Basescu, ar urmari o slabire, daca nu chiar o dezmembrare a PNL, dupa un model intamplat deja acum cativa ani cu PNTCD, partenerul de atunci de guvernare al PD.

Din pacate, intoarcerea Parchetului la clientii mai vechi de la RAFO, ca pandant la ancheta de la Rompetrol, nu consolideaza cu nimic credibilitatea justitiei. Indiferent de care parte a baricadei sau a grupurilor de interese ar fi un om de afaceri sau un politician cercetat intr-un caz de coruptie, el va avea mereu la dispozitie replica eterna: e o rafuiala politica. Miezul real al faptei penale, acolo unde ea exista, tinde sa fie ingropat cu desavarsire de acuzatiile reciproce intre diversele grupari si regrupari de forte din societate.

La mijloc ramane justitia, care va fi mereu invinuita ca tine partea unui grup de interese si ca nu e independenta. Iar daca la conflictele cele vechi de la noi se adauga indemnurile UE de prindere a marilor rechini, gusteri sau balene ale coruptiei, lucrurile se complica si mai mult. Vorba lui Dan Ioan Popescu, intrat recent si el in vizorul justitiei: ce sunt eu, rechinul de serviciu pentru procurorii care isi fac planul la UE?