Nicușor Dan a ajuns la Parlament pentru ceremonia solemnă a jurământului

Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, luni, 26 mai, și devine al cincilea președinte al României post-revoluționare. Este primul președinte care vine din rândul societății civile și care câștigă alegerile prezidențiale ca independent. 

Vedeți mai jos discursul integral. 

Doamnelor și domnilor, stimați invitați și mai ales dragi români, vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei însăși că este vie și puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiune pozitivă pe instituțiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Și vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea. Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului.

Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite. Și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții toți acești ani. Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară.

Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România avea nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate.

Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează. Nu va fi despre trecut. Este despre viitorul imediat al României.

Și nu este despre calcule politice. Este, repet, despre interesul național. Și sunt convins că românii vor evalua în consecință.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să se digitalizeze. E nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică.

E nevoie de o reformă administativ-teritorială. Și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.

În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacități agro-industriale și de procesare pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicina primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor, și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.

În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.

În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, inspecția judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.

În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității gărzii de mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbana care afectează viitorul localităților noastre și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.

În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de o promovare a culturii române contemporane ca resursă de prestigiu în plan internațional și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.

În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficiențizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.

În ceea ce priește politica externă a României este nevoie de consolidarea relațiilor noastre trasatlantice, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și dialogul, la dialogul între Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și autoritatea națională pentru cetățenie.

În ceea ce privește pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din diaspora.

Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin.

România are în România, în diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, are oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit. Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții.

Și toți împreună, cu toate aceste resurse, nu putem să nu reușim. Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru participare.

UPDATE! Planul lui Nicușor Dan: Reducerea dependențelor energetice, digitalizarea sistemului de sănătate, susținerea inclusiv financiară a dascălilor și bani pentru apărare – sunt doar o parte din proiectele președintelui pentru România. Își dorește susținerea traseului european pentru Rep. Moldova.

Nicușor Dan a spus că statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite și asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară. De aceea, crede că este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară.

Ilie Bolojan și-a luat rămas bun de la echipa cu care a lucrat 100 de zile la Cotroceni, apreciind munca din umbră a funcționarilor.

Noul președinte și-a prezentat prioritățile și pentru românii din străinătate. Vrea proceduri consulare mai eficiente și o structură specială pentru cei care doresc să revină în România, mai ales pentru a investi.

„Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează”, declară președintele Nicușor Dan în primul său mesaj după ce a depus jurământul.

Nicușor Dan dă asigurări că va fi un președinte „deschis la vocea societății și partener cu societatea”.

Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, luni, 26 mai, și devine al cincilea președinte al României post-revoluționare. Este primul președinte care vine din rândul societății civile și care câștigă alegerile prezidențiale ca independent. 

Ceremonia a început la ora 12.00 cu intonarea imnului de stat al României, „Deșteaptă-te, române”.

Președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai.

Enache i-a înmânat lui Nicușor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României.

De la ceremonie lipsesc parlamentarii AUR, SOS și POT.

Nicușor Dan a spus, când a ajuns la Parlament, că are emoții, pentru că este o zi „de mare responsabilitate”, dar cele mai importante zile din viața sa rămân cele în care i s-au născut cei doi copii.

Fiica sa, Aheea, în vârstă de 9 ani, a venit și ea la Parlament pentru a-și susține tatăl. Lipsesc partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, care a rămas cu băiatul cel mic, Antim, în vârstă de 3 ani, care are ușore probleme medicale.

Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, luni, 26 mai, și devine al cincilea președinte al României post-revoluționare. Este primul președinte care vine din rândul societății civile și care câștigă alegerile prezidențiale ca independent.

Președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai.

Enache i-a înmânat lui Nicușor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României.

De la ceremonie lipsesc parlamentarii AUR, SOS și POT.

Nicușor Dan a venit la Parlament direct de la Primăria Generală și spune că are emoții, pentru că este o zi „de mare responsabilitate”, dar cele mai importante zile din viața sa rămân cele în care i s-au născut cei doi copii.

Nicușor Dan a ajuns, luni, la Parlamentul României, unde începe ceremonia solemnă în care depune jurământul pentru a deveni președintele României.

Fetița președintelui ales va fi prezentă împreună cu Mirabela Grădinaru. Băiatul este bolnav și nu va veni la ceremonie.

La ceremonie participă doi din cei patru președinți ai României din perioada post-revoluționară. Este vorba despre Traian Băsescu și Emil Constantinescu.

Primul președinte al României, Ion Iliescu, nu este prezent, din cauze medicale.

Nu este prezent nici fostul președinte al României, Klaus Iohannis, care nu a motivat absența sa de la această ceremonie solemnă.

Președintele ales Nicușor Dan va depune luni, de la ora 12:00, jurământul în în plenul comun al Parlamentului.

Ședința comună a Parlamentului în cadrul căreia Nicușor Dan va depune jurământul va începe la ora 12:00.

Ulterior, la ora 13:00, va avea loc o ceremonie militară cu prilejul învestirii sale în funcția de Președinte al României, la platoul Marinescu din Palatul Cotroceni.

Ceremonia de predare-primire a mandatului de președinte al României va avea loc la ora 13:35, la Palatul Cotroceni.