Nicușor Dan, 55 de ani, matematician, întoarce spectaculos rezultatul din primul tur în fața lui George Simion și va fi noul președinte al României

Nicușor Dan, candindat independent la alegerile prezidențiale, se îndreaptă către o victorie electorală în turul al doilea. 

Nicușor Dan s-a născut în 1969, la Făgăraș, și a fost considerat un copil-minune al matematicii românești. A urmat Liceul „Radu Negru“ din orașul natal, iar în anii ’80 s-a remarcat la nivel internațional: a câștigat de două ori medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, în 1987 și 1988.

În 1992 a plecat în Franța, unde a studiat la École Normale Supérieure din Paris, iar ulterior și-a obținut doctoratul în matematică la Université Sorbonne Paris Nord. A revenit în România în 1998 și s-a angajat ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, funcție echiva­lentă unui cadru didactic universitar.

Tot atunci a fondat Școala Normală Superioară din București, după modelul Ecole Normale din Franța, un masterat de matematică sponsorizat de firme private, unde predau matematicieni români cu doctorate obținute la facultăți din străinătate.

Intrarea sa în spațiul public s-a făcut prin activism civic: în anii 2000 a devenit cunoscut pentru lupta împotriva abuzurilor urbanistice din Capitală. Această activitate a dus, în timp, la formarea Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), transformată apoi în USR – partid pe care l-a condus o vreme.

În 2012 și 2016 a candidat fără succes la Primăria București, pe care a ajuns să o cucerească în 2020.

În 2017, a părăsit USR, în urma unei divergențe interne legate de poziționarea partidului față de referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție.

De-a lungul timpului, Nicușor Dan a fost acuzat că este lent în decizii. De exemplu, a modernizat parcul Cișmigiu, dar după o lungă perioadă de timp, a introdus benzi de autobuz, dar puține. Pistele pentru bicliști sunt aproape inexistente.

În calitate de primar general al Bucureștiului (din 2020), Nicușor Dan a mizat pe imaginea de independent și a evitat în general asocierea cu partidele. Ca aspirant la Cotroceni, își conturează un profil orientat spre reforme administrative și economice: promite digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale, susținerea domeniilor emergente (AI, securitate cibernetică, semiconductori), investiții în agricultură și irigații și o analiză riguroasă a cheltuielilor publice.