Nicio surpriză: După măsurile dure de austeritate ale Guvernului Bolojan, agenția de rating Moody's menține România în categoria țărilor recomandate pentru investiții, însă cu perspectivă negativă

Agenția de rating Moody’s a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiții, țara noastră primind ratingul Baa3 cu perspectivă negativă.

Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creșterea TVA-ului și eliminarea subvențiilor la energie au fost suficiente pentru a convinge prestigioasa organizație americană că țara noastră încă este un loc sigur pentru investiții.

Menținerea țării noastre în categoria recomandată pentru investiții are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe piețele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referință pentru creditarea companiilor, dar și a persoanelor fizice.

Agenția de rating prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecției fiscale, dar și posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027.

Totuși, România ar putea intra în junk dacă Guvernul Bolojan nu reușește să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient.

Vedeți mai jos pe larg decizia Moody’s:

Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat astăzi ratingurile României pentru emitent pe termen lung și pentru datoria senior neasigurată la Baa3 și a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt au fost, de asemenea, confirmate la Prime-3. Perspectiva rămâne negativă.

Decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie și septembrie anul acesta au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale ale României față de așteptările noastre din momentul în care perspectiva a fost schimbată la negativă de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, cu majorări de TVA și înghețarea indexărilor salariilor și pensiilor în sectorul public fiind principalii contributori.

Cu toate acestea, riscurile de implementare rămân semnificative, legate de menținerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli și atingerea țintelor de venituri, precum și riscul ca impactul negativ asupra creșterii economice al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală.

Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susținută de potențialul solid de creștere al economiei și de nivelurile ridicate de avuție în comparație cu omologii. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea crescută la risc geopolitic din cauza proximității față de războiul din Ucraina (Ca stabil).

Plafoanele pe termen lung pentru țara în monedă locală și valutară rămân neschimbate la A2. Diferența de patru trepte între plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă o amprentă guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acțiunilor guvernamentale și fiabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale și investiționale minimizează riscul restricțiilor de transfer și convertibilitate în opinia noastră.

RAȚIUNEA PENTRU MENȚINEREA PERSPECTIVEI NEGATIVE

Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a reflecta riscul că, în lipsa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României s-ar slăbi semnificativ în anii următori. La acel moment, ne așteptam ca datoria să depășească 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru reflecta în primul rând un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne așteptam atunci să scadă doar treptat în anii următori.

Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA și înghețarea indexărilor pentru pensii și salarii în sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar vizând atât măsuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cât și măsuri pentru îmbunătățirea funcționării administrației publice și a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie.

Acest lucru ne-a determinat să ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 și ulterior, ceea ce ne conduce acum să proiectăm stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a conține creșterea poverii datoriei guvernamentale, menținând puterea fiscală și profilul general de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3.

Totuși, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decât cel așteptat și justifică menținerea perspectivei negative.

În primul rând, nu este sigur dacă coaliția de patru partide (PNL, USR, PSD și UDMR), formată în iunie, poate rămâne unită și poate menține sprijinul politic pentru consolidare fiscală în fața opoziției populare și politice. De asemenea, consolidarea fiscală de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui să prezinte un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului și după 2027. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creșterea economică mai mult decât presupunem în prezent, subminând potențial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul României de management fiscal slab ar putea face ca guvernul să întâmpine dificultăți în atingerea țintelor de cheltuieli și de venituri incluse în plan.

RAȚIUNEA PENTRU CONFIRMAREA RATINGULUI Baa3

Confirmarea ratingului Baa3 al României este susținută de potențialul solid de creștere al economiei, precum și de nivelurile relativ ridicate de avuție, care sprijină puterea economică a țării. În ciuda acestor puncte forte, provocările din anumite domenii, precum controlul corupției și eficiența politicii fiscale, fac ca puterea instituțiilor și a guvernanței României să fie oarecum mai slabă decât cea a omologilor cu rating similar.

Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea la risc geopolitic, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina. Expunerea României la risc geopolitic este afectată și de implicarea diminuată a SUA în securitatea europeană.

CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL, SOCIALUL ȘI GUVERNANȚA (ESG)

Scorul ESG al României de 3 reflectă o expunere redusă la riscuri de mediu, precum și riscuri sociale moderate și provocări de guvernanță în domenii precum controlul corupției și managementul politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă la demografie nefavorabilă, din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete, precum și la un acces mai slab la servicii de bază decât mulți dintre omologii regionali.

FACTORI CARE POT CONDUCE LA O ÎMBUNĂTĂȚIRE SAU RETROGRADARE A RATINGURILOR

Perspectiva negativă semnalează că ratingul este puțin probabil să fie îmbunătățit pe termen scurt. Perspectiva ar fi probabil revenită la stabilă dacă povara datoriei guvernamentale și indicatorii de accesibilitate a datoriei ar evolua, în linii mari, în conformitate cu sau mai favorabil decât așteptările noastre actuale. Acest lucru ar necesita implementarea completă și eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în iulie și septembrie 2025, cu un proces de consolidare fiscală care să continue probabil și după 2026.

Ratingurile Baa3 ale României ar fi probabil retrogradate dacă am concluziona că guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar conduce la o evoluție semnificativ mai slabă a indicatorilor fiscali-cheie ai guvernului decât așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa în mod eficient un program amplu și complex de consolidare.

O creștere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanțării deficitului extern ridicat al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.