Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea prețurilor la energie
Pentru ameliorarea climatului de afaceri din România sunt importante reformele în domeniul transporturilor și al energiei, precum și reforma companiilor de stat, a declarat Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului.
“Dereglementarea treptată a prețurilor la energie, susținută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităților de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătățirea guvernanței acestora și extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.
Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investițiilor publice, creșterea absorbției fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administrației fiscale și reforma sistemului de asistență medicală.
Ea a apreciat bilanțul autorităților române din 2009 până acum, respectiv faptul că România și-a redus deficitul bugetar și cel al balanței de plăți și că a început reformele în diverse domenii. “Totuși, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la șocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.
Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară și fiscală este corectă. “Totuși, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanțurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislației insolvenței și adoptarea legislației privind obligațiunile ipotecare vor fi pași importanți în această direcție.”
Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autoritățile române au cerut, de asemenea, asistență preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.
Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI și UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca și cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susținerii balanței de plăți, așadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiții.