În negocierile pentru PNRR, autoritățile de la Bruxelles cer României un calendar de înlocuire a cărbunelui și de închidere a unor mine: Lonea și Lupeci până în 2025, iar Vulcan și Livezeni până în 2032
Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autoritățile române a mai multor condiții, inclusiv legate de sectorul energetic, un domeniu în care Comisia Europeană cere un calendar de…
Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autoritățile române a mai multor condiții, inclusiv legate de sectorul energetic, un domeniu în care Comisia Europeană cere un calendar de înlocuire a cărbunelui și un program clar de închidere a unor mine.
Astfel, potrivit unui document, în negocierile dintre România și CE se discută aprobarea de către autoritățile de la București a unui calendar clar până cel târziu în T2 2022, acesta trebuind să conțină măsuri de închidere sau conservare a minelor și de reconversie profesională a angajaților din aceste zone.
De asemenea, până în T2 2025 ar trebui închise minele de huilă Lonea și Lupeci, iar până în T2 2032 următoarele două exploatări miniere de huilă din județul Hunedoara, respectiv Vulcan și Livezeni, precum și ecologizarea siturilor.
Discuțiile prevăd ca până în T2 2026 să fie închise și cel puțin 5 din cele 9 mine de lignit din cadrul CE Oltenia și să fie înlocuiți 1300 MW de capacitate instalată de lignit cu sisteme CCGT (combined cycle gas turbine).
Creșterea prețurilor la energie și gaze în ultima perioadă a readus în discuție relevanța cărbunelui.
Dincolo de discuțiile globale privind energia verde și reducerea poluării, cărbunele nu este mort, ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condițiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Spre deosebire de sursele de energie nepoluante, solar sau eolian, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant și predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o țară sau o regiune.
În Germania de exemplu, în pofida celui mai ambițios proiect de înverzire a economiei, cărbunele, cel mai poluant combustibil, dă un sfert din energia consumată, iar importurile de cărbune ar putea crește anul acesta. În plus, cu toate că această țară își dezactivează treptat termocentralele, ultima astfel de unitate a fost pusă în funcțiune abia anul trecut.
Marea Britanie are în plan deschiderea unei noi mine, iar în SUA apetitul pentru energie și combustibili fosili împinge în sus cererea de cărbune.
România nu depinde în proporție covârșitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează prețul în piață, scumpirea accelerată a electricității de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producție.
România este singura țară europeană în care sectorul de producție este spart în funcție de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat.