Ne putem vedea liniștiți de concedii, de planurile personale și de carieră? Sau punem frână la consum și investiții?

Cât de reală este ușurarea? Ne-a zdrelit nițel glonțul care ne-a trecut pe la ureche și mulți am trăit emoții puternice cu prilejul celor mai recente alegeri. Iar piețele s-au calmat, efectul a fost vizibil imediat asupra cursului euro/leu, bursa s-a înzdrăvenit, iar oamenii au tras adânc aer în piept. Mai e un hop totuși, destul de important. Mediul economic este în expectativă, așteaptă numirea noului guvern și măsurile economice pentru redresarea deficitului bugetar uriaș. 

Semnale de toate soiurile sunt în piață – de la lipsa de lichidități în piața bancară (BNR a intervenit organizând lunea trecută o licitație repo generală și a dat băncilor comerciale 13,5 mld. lei, pe o săptămână), până la estimările bancherilor legate de reducerea ritmului de economisire. Mihail Ion, vicepreședinte, Divizia Piețe de Capital, Servicii Bancare de Investiții și Planificare Financiară Personală, Raiffeisen Bank România, a declarat într-un interviu pentru Ziarul Financiar că se așteaptă ca economisirea să crească și în 2025, chiar dacă într-un ritm ceva mai redus decât în 2024, deoarece ritmul de creștere reală a veniturilor disponibile ar putea să scadă.

În plus, potrivit Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România, încrederea în economie a scăzut în aprilie la cel mai mic nivel de la pandemie. Deficitul bugetar anticipat s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%.

Una peste alta, diverse semnale indică faptul că deși nivelul de adrenalină s-a redus, nu am ajuns la liman, iar piețele plutesc în ape chiar dacă nu agitate, dar măcar tulburi. Multe companii sunt încă în expectativă, așteaptă să vadă ce impact vor avea măsurile care vor fi luate. Ce urmează, în aceste condiții? Cum să ne pregătim? Facem scenarii sau ne bucurăm de vara care tocmai a început și aduce cu ea concedii și relaxare? Oare în concediu vom deschide larg baierile pungii, ca de obicei în ultimii ani, sau vom fi mai cumpătați, gândindu-ne la ce ne așteaptă? Pe termen scurt este puțin probabil să ne modificăm dramatic comportamentul de consum, fie că vorbim de mersul la cumpărături, cheltuieli pe servicii sau achiziții majore. Nici măcar când vom plăti bacșișul pentru Uber, consumația de la terasă sau curierul care bate la ușă. Cutuma plătirii bacșișului este adânc înrădăcinată în compotamentul românilor, iar pentru sute de mii de oameni (coafeză, instalator, mecanic auto, livrator sau chelner) salariul este „mărunțișul” și veniturile mai consistente se datorează „atențiilor” primite de la clienți. Valoarea acestor „atenții” este suficient de interesantă pentru stat, care a introdus impozit pe acest tip de venituri în urmă cu doi ani; mai cu seamă operatorii din Horeca au făcut ceva vâlvă la momentul respectiv. Cum încasările au fost de circa zece ori mai mici decât estimările, o propunere de lege lansată anul acesta vizează eliminarea acestui impozit. În aceste condiții, cine va avea mai mult de câștigat? Cei care primesc bacșiș? Clienții care nu s-ar mai simți la fel de presați să scoată mărunțiș din buzunare? Sau firmele care nu vor mai trebui să-și bată capul cu colectarea acestor bani și virarea taxelor aferente la bugetul de stat?   

Întrebarea săptămânii în cadrul sondajului BUSINESS Magazin (realizat pe LinkedIn):

În 2006, un material de pe coperta revistei, „Miliardul invizibil”, prezenta fenomenul bacșișului, o taxă pe care o plătim de bunăvoie, și pe care o estima la 1 miliard de euro. În 2025, bacșișul mai e un gest de apreciere sau o obligație?