N-aduce anul ce aduce luna
Majorarea de capital de la CEC, decontarile de final de an in contul diverselor lucrari de investitii, inclusiv de infrastructura, plus stergerea unor datorii ale unor companii de stat, pe final de an, au nimicit excedentul bugetar, ajuns in octombrie de 2,04% din PIB, astfel incat 2006 s-a incheiat cu un deficit de 1% din PIB (sub estimarea din vara a Guvernului de 2%).
Majorarea de capital de la CEC, decontarile de final de an in contul diverselor lucrari de investitii, inclusiv de infrastructura, plus stergerea unor datorii ale unor companii de stat, pe final de an, au nimicit excedentul bugetar, ajuns in octombrie de 2,04% din PIB, astfel incat 2006 s-a incheiat cu un deficit de 1% din PIB (sub estimarea din vara a Guvernului de 2%).
In a doua parte a anului, Ministerul Finantelor a fost tinta multor critici din partea analistilor economici si a presei, care au acuzat slaba capacitate de a construi bugetul, avand in vedere cele patru rectificari fiscale operate in doar cateva luni, cu tot cu schimbarile succesive de tinta de deficit, precum si faptul ca bugetul a continuat sa mearga pe excedent, desi autoritatile aveau in vedere incheierea anului cu deficit. Ministrul Sebastian Vladescu a comentat insa ca totul se explica prin noul mecanism al cheltuielilor bugetare introdus in acest an, potrivit caruia orice suma solicitata nu poate fi alocata decat pe baza de proiecte concrete, gen planuri de afaceri, iar lipsa acestora a impiedicat alocarea banilor.
Potrivit aceluiasi ministru Vladescu, cheltuielile de aproape 3 miliarde de euro facute in ultimele doua luni ale anului nu vor avea efect inflationist si nu vor afecta bugetul pe anul viitor (pentru care este preconizata o tinta de deficit de 2,5% din PIB) – cat despre deficitul de 1% din PIB pentru acest an, el este coerent cu politica monetara a BNR.
Declaratia lui Vladescu a venit dupa criticile analistilor la adresa masurii de stergere a datoriilor bugetare de la 31 decembrie 2005 pentru aproape 800 de milioane de euro pentru 34 de companii din sectorul energetic, transporturi si utilitati publice (Termoelectrica, Nuclearelectrica, CN CFR, Compania Nationala a Huilei si altele). Masura a fost caracterizata de unii comentatori drept ultimul tun inainte de aderarea la UE, conform legislatiei careia ajutoarele de stat sub forma stergerii de datorii se acorda o singura data si numai conditionat de programe de restructurare. Alti comentatori au apreciat ca Guvernul a vrut pur si simplu sa cheltuiasca niste bani, avand in vedere acumularea excedentului fiscal, in conditiile in care doar cu cheltuieli pentru proiecte de infrastructura nu se putea ajunge la incheierea anului cu deficit.