Muncim mai bine sau doar mai mult? Cum a evoluat productivitatea muncii în România în ultimii 26 de ani

România se află printre economiile europene cu cea mai rapidă creștere a productivității muncii, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În 2025, productivitatea pe oră lucrată a crescut cu 3,9%, peste media Uniunii Europene de 1,4%, plasând economia locală în topul statelor membre.

Doar câteva țări au depășit acest ritm: Irlanda, cu un salt spectaculos de 10,5%, influențat de activitatea companiilor multinaționale, dar și economii din Europa Centrală și de Est, precum Letonia (Ă4,2%) și Polonia (Ă4,1%). La polul opus, Malta și Italia au înregistrat scăderi ale productivității.

Cum a arătat productivitatea muncii în ultimele decenii? 

Dincolo de fotografia unui an, statisticile europene arată că productivitatea în Europa crește tot mai greu. Între 1999 și 2025, ritmul mediu anual la nivelul UE a fost de doar 1,1%, iar în zona euro chiar mai redus, de 1%.

Mai relevant este însă traseul acestei evoluții. În perioada de dinaintea crizei financiare, productivitatea avansa cu aproximativ 1,5% pe an. După 2008, ritmul a încetinit la 1,1%, iar după 2019 a coborât abrupt la doar 0,5%.

Această decelerare este rezultatul unei combinații de factori: șocurile pandemiei, criza energetică, perturbările din lanțurile de aprovizionare, dar și probleme structurale mai vechi – investiții insuficiente în tehnologie, digitalizare lentă și rigidități pe piața muncii.

România și „efectul de recuperare”

În acest context, economiile din Europa Centrală și de Est continuă să iasă în evidență. România a înregistrat, în perioada 1999–2025, o creștere medie anuală a productivității de 4,4%, de aproape patru ori peste media UE. Letonia (4,5%) și Lituania (3,7%) au avut evoluții similare.

Explicația ține de așa-numitul „catch-up effect”: pornind de la niveluri mai scăzute de productivitate, aceste economii au avut spațiu pentru creșteri accelerate, alimentate de investiții străine, integrarea în lanțurile europene de producție și transferul de tehnologie.

Totuși, datele recente arată că și acest motor începe să își piardă din forță. În cazul României, productivitatea a crescut în medie cu 6,5% anual înainte de 2008, a încetinit la 4,4% între 2008 și 2019, iar în perioada 2019–2025 a coborât la doar 1,2%. Mai mult, evoluțiile devin tot mai volatile. După o scădere de 2,9% în 2024, România a revenit puternic în 2025, cu un plus de 3,9%. 

În paralel, economiile mature din Vestul Europei continuă să înregistreze ritmuri modeste. Franța are o creștere medie de doar 0,3% pe termen lung, iar Italia de 0,7%, cu episoade recente negative. Germania, deși mai performantă istoric, a încetinit și ea vizibil.

Un alt semnal vine din dinamica timpului de muncă. În 2025, numărul mediu de ore lucrate per angajat a scăzut cu 0,3% la nivelul UE, deși la nivel național evoluțiile diferă semnificativ. În unele state, precum Cehia sau Lituania, orele lucrate au crescut, în timp ce în altele – precum Grecia sau Slovenia – au scăzut accentuat.