Multitudinea de crize și penurii se unesc într-o criză a costului vieții aflată abia la început

Când zona euro risca să se rupă din cauza datoriilor Greciei, Germania a pus zeci de miliarde de euro în pachete de bailout pentru această țară, prea fru­moasă și prea mult iubită de turiștii germani pentru a fi dată afară din clubul euro.

Acum, când Germania riscă să se con­frunte cu una dintre cele mai scumpe și dificile ierni din ultimul sfert de secol din cauza inflației și a crizei de energie, grecii îi cheamă pentru a-și petrece lunile reci la ei pe pensionarii germani. Europa întreagă și alte economii mari ale lumii se con­fruntă cu o criză a costului vieții, strâns legată de inflația scă­pată de sub control și de perspectiva unor penurii de energie, iar îndemnul grecilor pentru germani este doar unul din as­pectele ei.

În Marea Britanie și SUA au început din nou să se lungească cozile la băncile de alimente. În Ungaria, guvernul cu puteri sporite și tendințe autoritare a declarat stare de urgență energetică, deși mâncarea se scumpește rapid de la lună la lună și acum stoarce de bani companiile străine mari și firmele mici pentru a acoperi golul lăsat în buget de cadourile electorale. Costurile de finanțare ale Ungariei pe piețele interna­ționale cresc.

Franța vrea să naționalizeze un colos de energie rămas în urma vremurilor pentru a putea controla mai bine prețurile electricității. Peste criza energetică se suprapun și pro­bleme grave create în agricultura europeană de o penurie de  îngrășăminte chimice și, ceva și mai greu de controlat, secetă și valuri de caniculă.

În Italia, fermierii își văd culturile de pe câmp distruse de cea mai cruntă secetă din ultimii 70 de ani chiar și în regiunile nordice, mai bogate. Și acolo gu­ver­nul a declarat stare de urgență. Pro­blemele fermierilor vor izbi consu­ma­torul la iarnă. Iarna care vine îi sperie pe mulți.

În Polonia, premierul Mateusz Morawiecki le-a cerut compatrioților săi să-și izoleze termic locuințele deoarece se întrevăd dificultăți cu încălzirea din cauza scumpirii energiei, scrie Notes from Poland. „Astăzi, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, prețurile energiei ies în evidență. Cu siguranță că va fi o toamnă dificilă, va fi o iarnă grea. Putin s-a asigurat că așa va fi“, a spus politicianul.

Biroul de reglementare a energiei a anunțat că polonezii se pot aștepta ca în 2023 prețurile electricității să crească cu mai multe zeci de procente după aprobarea tarifelor noi. Instituția a pus o parte din costuri pe seama faptului că energia ajunge la consumator prin intermediari.

Morawiecki a avertizat că urmează și o penurie de cărbune, cel mai utilizat com­bustibil în Polonia.

În Ungaria, energia este mai ieftină pentru populație decât în alte părți deoarece prețurile au fost plafonate de guvern, care controlează cea mai mare companie de utilități a țării, însă se scumpește accelerat mâncarea. În consecință, circa 45% din unguri au ales deja să diminueze consumul la anumite alimente de bază și bunuri pentru locuință, cum ar fi produse pentru igienă și curățat, arată un sondaj publicat de napi.hu.

Doar 14% dintre participanți au spus că nu și-au micșorat cheltuielile. Analiștii vin cu vești și mai rele pentru cei care au strâns cureaua: marile lanțuri de supermarketuri abia de-acum încolo vor începe să aplice scumpiri serioase, notează agrarszektor.hu.

Se va scumpi și berea, dar aceasta pentru că guvernul crește taxele și accizele. Iar guvernul nu poate prelungi la nesfârșit plafonarea prețurilor la utilități. Un semn în acest sens este că foarte recent a retras plafoanele pentru prețurile la energie pentru gospodăriile cu consum mare, arată Reuters.

Deși Ungaria este stat exportator de alimente, mâncarea era luna trecută cu 20% mai scumpă decât în urmă cu un an. În Europa de Est inflația la alimente este importantă deoarece acestea au cea mai mare greutate în coșul de consum. Și, ca în majoritatea economiilor din regiune, scumpirea alimentelor în Ungaria este de câteva luni principalul motor al inflației.

Și în Serbia, unde guvernul a declarat recent că țara poate hrăni toți Balcanii de Vest cu cereale, alimentele s-au scumpit cu 17% la o inflație de 12%. În Cehia, prețurile alimentelor au crescut cu 18%, iar autoritățile au anunțat noi scumpiri ale energiei în iulie și august.

În Germania, autoritățile le cer oamenilor să nu intre în panică din cauza riscului ca la iarnă țara să rămână fără gaze, iar ei fără energie. Cetățenii au fost asigurați că cotațiile gazelor s-ar putea să fi atins punctul de vârf deoarece n-au mai crescut de-o săptămână – semn că piețele au luat deja în calcul posibilitatea ca rușii să întrerupă complet livrările de combustibil.

Dar aceasta nu înseamnă că majorările de prețuri pentru consumatori s-au terminat. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei a avertizat că prețurile gazelor s-ar putea tripla la anul. Cetățenilor germani li s-a spus, însă, și că Germania are responsabilitatea de a ajuta cu energie, dacă este nevoie, statele vecine. În ajutorul nemților amenințați de energia scumpă a sărit Grecia: ministerul elen al turismului i-a invitat să migreze spre sud la iarnă. În special pensionarii vor fi bine primiți în țara mediteraneană pentru a evita lunile reci de acasă din toamnă și iarnă. „Niciun german nu va îngheța în Grecia“, a spus primarul unui orășel din insula Creta. În Grecia, costul traiului este semnificativ mai mic decât în Germania dacă este raportat la puterea de cumpărare a germanilor. Mâncarea s-a scumpit totuși cu 12% acolo, aceeași viteză cu inflația generală. Dar impactul acesteia asupra societății s-ar putea să fie mai mic decât în alte părți. Analiștii se așteaptă ca Grecia să fie vizitată anul acesta de un număr record de turiști.