Multe idei, tot mai mulți antreprenori. Câți fac, real, bani?

O cafenea unde proprietarii de câini să-și poată aduce la tuns animalele de companie este ideea de afaceri a colegei Camelia, care face BUSINESS Magazin să arate așa cum o vedeți. Ea asamblează toate textele, pozele, graficele și alte materiale brute pentru a le transforma în poveștile ilustrate care se înșiră, săptămână de săptămână, în paginile revistei. Am întrebat-o dacă nu se gândește că ar putea să-i „fure” altcineva ideea, dacă scriu despre ea, dar a răspuns relaxată că are multe idei, însă nu le-a pus în practică. Iar drumul de la idee până la realitate și, mult mai important, monetizare poate fi lung, sinuos, chiar cu opreliști de netrecut.

Între dificultățile cele mai importante cu care se confruntă antreprenorii români se numără recrutarea și menținerea angajaților, accesul la finanțare, dificultăți operaționale, schimbarea legislației, interacțiunea cu diverse instituții ale statului și chiar găsirea locului în piață. Materialul de copertă din acest număr prezintă câteva povești despre întreprinzători care au identificat o zonă, o nișă neacoperită și și-au pus la bătaie imaginația și eforturile pentru a construi o afacere. Unele sunt abia la început, altele (ca Gașca Zurli) au avut rol în formarea nișei/pieței în sine. Înainte de orice, ideea este esențială. Dacă acest prim pas nu este bine făcut, construcția ulterioară poate fi un efort făcut în van.

Însă alegerea unei activități care să pună pe piață un produs sau serviciu nou nu este nici ea lipsită de riscuri. Miza pe așa-numitele Blue Oceans înseamnă să creezi de la zero nu numai un produs sau serviciu, ci piața în sine. Trebuie să explici ce vinzi, de ce, abordezi un nou criteriu de alegere și, uneori, chiar un nou limbaj. Clientul nu poate compara, pentru că nu are cu ce și trebuie să înțeleagă de ce un nou lucru sau serviciu i-ar fi util. Oana Pascu, fondatoarea Complice, firmă care a dezvoltat ideea de experiențe cadou, povestește că la început „a trebuit să explicăm nu doar ce vindem, ci și de ce o experiență poate avea mai multă valoare decât un obiect”.

România are 49 de companii de tip IMM la mia de locuitori, cifră cu care se plasează la acest capitol sub media din Uniunea Europeană de 58 de astfel de companii la 1.000 de locuitori, conform raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Dar acest lucru poate fi privit din mai multe perspective. Pe de o parte, există teren pentru creșterea altor afaceri ale întreprinzătorilor, însă pe de altă parte indică și faptul că mediul antreprenorial din țara noastră este se plasează pe o treaptă de dezvoltare inferioară la acest capitol față de alte regiuni europene. Ceea ce, de fapt, nu este cu totul surprinzător, pentru că spre deosebire de alte țări, România are o istorie mult mai scurtă în capitalism. A fost nevoie, în primă fază, de schimbarea mentalității, a modului de a gândi, de descoperirea apetitului de risc.

IMM-urile reprezintă 99,8% din totalul companiilor din România, iar în 2024 această țară a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate de creștere a numărului de companii de această dimensiune din UE. Cumva, ritmul pare cel bun. Și este suficient să privim cu atenție în jur, pe rafturile magazinelor cu produse tradiționale, sau chiar în social media, unde te-miri-ce produse își caută cumpărătorii. Preparate tradiționale delicioase – ca merișorata, dulcețuri de afine sau trandafir –, dulciuri fără zahăr, tot soiul de alimente, fructe sau legume, intră și ies din depozitele curierilor în drumul spre noi clienți. Punctele gastronomice tradiționale se înmulțesc în țară, tot mai multe pensiuni își deschid porțile pentru oaspeți. Sunt doar câteva exemple, dar este evident că interesul românilor pentru a-și face propria afacere este în creștere, nu mai este o excepție. Cu câteva decenii în urmă, visul tinerilor era să se angajeze în corporații. Acum, tot mai mulți corporatiști (și nu numai) fac pasul spre antreprenoriat. Dacă-și găsesc și nișa potrivită, fac și bani.   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează câți dintre noi mai socializează după terminarea orelor de program.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Mmagazin