Mult zgomot pentru nimic? Cifra de afaceri a companiilor de stat reprezintă doar 4% din totalul cifrei de afaceri a companiilor românești. Subvențiile sunt de 14 mld. de lei, iar profiturile de 15 mld

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a anunțat împreună cu vicepremierul Dragoș Anastasiu planul de reformă pentru companiile de stat.

Acesta cuprinde reducerea numărului de membrii în consiliile de administrație sau în cele de supraveghere, reducerea indemnizațiilor, dar și a salariilor directorilor generali ai întreprinderilor publice.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus că firmele de stat au împreună o cifră de afaceri de 127 de mld. de lei, ceea ce reprezintă 4,5% din totalul cifrei de afaceri a companiilor românești, în valoare de 2.800 de mld. de lei.

Totodată, profiturile celor 1.326 de companii din sectorul public sunt de 15 mld. de lei, dintre care doar profitul Hidroelectrica reprezintă 46% din total.

Vedeți mai jos declarațiile integrale ale premierului Ilie Bolojan:

Un element central al bunei guvernări este gestionarea corectă a companiilor de stat din România.

Având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important, precum în energie sau în alte sectoare unde ele sunt actori relevanți, orice câștig în administrarea lor este un câștig semnificativ pentru țara noastră și pentru bugetul de stat.

Orice reducere a subvențiilor reprezintă o economie în plus, orice creștere a calității serviciilor pe care aceste companii le oferă cetățenilor este un avantaj, iar orice reducere a cheltuielilor contribuie la creșterea capacității de investiții.

Buna administrare a companiilor este un element esențial al acestui pachet.

Am convenit ca, în perioada următoare, toate ministerele să asigure publicarea datelor pentru a ști cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, care le sunt indicatorii, dar și toate datele economice care oferă o oglindă fidelă a situației. Nu este o rușine pentru cei care le conduc ca aceste date să fie publice.

Reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, dar și plafonarea unor câștiguri sunt măsuri necesare. Avem o situație în care, abuzând de prevederi legale și fără un control real al modului de aplicare a legislației, managerii și membrii consiliilor de administrație au ajuns la limitele maxime de câștiguri, ceea ce a generat nemulțumire în opinia publică.

Vom uza de toate mecanismele pentru a impune acești indicatori de performanță, iar cei care nu îi acceptă vor pleca.

AMEPIP-ul trebuie întărit, astfel încât, la finalul verii, să avem o agenție operațională.

Vedeți mai jos declarațiile integrale ale vicepremierului Dragoș Anastasiu:

Vorbim de un memorandum care o să treacă prin Guvern în zilele următoare, care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea eficientizării întreprinderilor publice.

Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, mai puține subvenții și o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum gândește orice companie privată.

Avem ca scop eficientizarea, dar și rezolvarea problemelor legate de PNRR.

Am rămas în urmă cu câteva jaloane, ceea ce ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până pe 25 noiembrie, avem un deadline să o recuperăm.

AMEPIP a centralizat definitiv și a organizat în tabele datele privind companiile de stat, iar zilele acestea vor fi publicate.

În vizorul AMEPIP se află 1.326 de întreprinderi publice: 1.182 la nivel local, societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri, și 144 la nivel central.

Avem, așadar, 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri.

Avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile, 173.000 sunt în aceste companii importante.

Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de mld. de lei, în timp ce top 315 au 13,6 mld. de lei. (Ceea ce reprezintă doar 4,5% din din totalul cifrei de afaceri a companiilor românești, în valoare de 2.800 de mld. de lei).

Subvenții, per total avem 14 mld., iar top 315 au 13,6 mld. de lei.

Toate companiile au profit de 15 mld. de lei, iar top 315, 14,9 mld. de lei. 

Situația pierderilor: la nivel național, 266 de întreprinderi înregistrează pierderi de 2,5 mld. de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 mld. după ce primesc subvenții: CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, CFR Marfă SA, Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA.

Din 1.182 de companii locale: 270 SA-uri, 78 de regii autonome și 834 de SRL-uri.

Aproximativ 300 de companii nu au depus date financiare, aproximativ 250 de companii au venituri zero. Împreună reprezintă 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu avem date.

Despre cele care știm câte ceva: 230 de companii au pierderi și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați.

Avem zone de activitate Apă-Canal: 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu știm, fie au pierderi.

146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierderi, 26 nu știm nimic de ele.

61 de companii de transport: 41 pe profit, 10 pe pierderi, 5 nu au depus date financiare.

Per total, vedem o ineficiență, dar și o polarizare importantă. 46% dintre profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.

Companiile au obligația să depună date financiare, atât la ANAF, cât și la AMEPIP. Începând de ieri, au început să curgă amenzile.

În companiile centrale, 354 de poziții sunt provizorii, o problemă pentru statul român. Avem ținte și jaloane în PNRR pentru a rezolva provizoratele.

La companiile locale, 493 de poziții sunt provizorii, iar 1.119 poziții sunt permanente.

Cei care fac selecția vor trebui să fie persoane și firme cu experiență relevantă în recrutarea oamenilor de acest calibru, ceea ce va duce la recâștigarea încrederii Guvernului, populației și a Comisiei Europene.

Spre exemplu, la unele aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. La noi sunt 1.400 de oameni, în timp ce în alte părți, cu același număr de pasageri, lucrează doar 800 de oameni.

Este o problemă care ține de performanță, nu doar de cifra de afaceri, ci și de performanța angajaților.

Măsurile anunțate:

♦ Reducerea numărului membrilor în CA-uri și Consiliile de Supraveghere. La regii autonome, de la 3-5 membri la 3 membri, la societățile cu sistem unitar, de la 3-7 membri la maximum 3 membri. La societățile cu sistem dualist sau companiile mari, de la 5-7 membri la 3-5 membri. Reducerea membrilor neexecutivi, adică cei care nu sunt și directori: de la până la 3 indemnizații pe ramură la 2, iar la executivi, componenta fixă de la 3-6 la 3, iar cea variabilă de la 3-6 la 2.

♦ Directorii generali: componenta fixă a fost între 3 și 6, propunem 3. Componenta variabilă a fost între 3 și 6, propunem 2. Plafonarea beneficiilor la maximum 10% din remunerația totală fixă.

♦ Pentru funcționarii publici, propunem să poată face parte dintr-un singur consiliu de administrație.

♦ Mărim termenul de prescripție pentru sancțiunile puse de AMEPIP de la 6 luni la 1 an.

♦ Propunem înființarea unui consiliu consultativ la AMEPIP, care să sprijine instituția pentru a eficientiza activitatea.

♦ Accelerarea companiilor de stat. 3 luni pentru analiză și 3 luni după aceea pentru procesul de eficientizare decis.

♦ Focusul AMEPIP va fi pe cele 315 companii care generează 96–97% din cifra de afaceri.

♦ Am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ, care rămâne deschis propunerilor. Câțiva dintre acești oameni sunt: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda, Iancu Grigorescu.