Mugur Isărescu, guvernator al BNR la audierile din comisiile parlamentare pentru viitorul board al BNR: Pentru viitorul board al băncii centrale mai sunt doar 2 veterani: eu și Florin Georgescu. Banca centrală nu poate primi instrucțiuni în elaborarea politicii monetare, dar nu înseamnă că suntem izolați în turnul de fildeș și nu discutăm cu guvernul

Așa cum arată Consiliul de administrație al BNR din prezent ca și propunerile pentru viitorul board arată că asistăm la o tranziție a conducerii politicii monetare și macroprudențială din România de la generația mai în vârstă, pe care o reprezint eu, spre generații mai tinere, iar în final BNR va fi condusă de o generație mai tânără decât cea din prezent, a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la audierile din comisiile parlamentare pentru viitorul board al băncii centrale.

“Așa cum arată Consiliul de administrație din prezent, cel care mai este valid până pe 10 -11 octombrie, ca și propunerile din fața dvs este clar că asistăm la o tranziție a conducerii politicii monetare și macroprdențiale din România de la generația mai în vârstă pe care o reprezint spre generații mai tinere. Procesul a început din 2019 de la fostul consiliu, continuă cu aceste propuneri și în final cred că BNR va fi condusă de o generație mai tânără decât cea din prezent. O anumită continuitate este necesară, și eu reprezint această continuitate ca și dnul Georgescu (Florin Georgescu – în prezent prim-viceguvernator al BNR- n.red.). De ce este nevoie de această continuitate? Nu este nevoie doar de experiență, este nevoie și de continuitate în politică. La multe bănci centrale din lume continuitatea este prevăzută de lege, la noi  nu, dar schimbările nu se fac dintr-o dată, ci se fac treptat astfel încât nu întreg Consiliul de administrație să fie schimbat în același timp. La BNR, unde avem o prevedere simplă privind CA-ul, s-a creat această cutumă să vină și persoane noi în CA și să se păstreze și un număr de persoane vechi”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul Mugur Isărescu a fost întrebat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare din România, sub 30%, despre adopția monedei euro, situația inflației ridicate, dar și politica fiscală a guvernului.

Isărescu a fost singurul membru din conducerea BNR care a ținut un discurs de prezentare a viitorului mandat și căruia i-au fost adresate întrebări din partea aleșilor.

Alte declarații ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

Stabilitatea prețurilor este bunul public cel mai de preț pe care o bancă centrală poate să-l dea societății.

Am încercat să readucem stabilitatea prețurilor fără să periclităm stabilitatea financiară. În momentul de față o recesiune ar face mult rău situației bugetare.

BNR își dorește creșterea veniturilor dar acestea trebuie să țină pasul cu creșterea productivității, altfel aceste venituri mai mari se vor vedea în inflație.

Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30%, din cauza faptului că firmele multinaționale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare și dobânzi mai mici. Totodată, multe din companiile românești nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forțăm băncile să dea credite, asta ar cauza o criză financiară.

BNR consideră că nu este fezabil în acest moment adoptarea monedei euro. Pentru intrarea în zona euro trebuie să corectăm deficitul bugetar la sub 3% și este important de văzut în ce măsură acest obiectiv va putea fi atins în următorii ani fără intrarea în criză economică.

Această conducere a CA al BNR a mai păstrat doar 2 veterani – eu și domnul Florin Georgescu (fost prim-viceguvernator în boardul precedent, votat pentru poziția de viceguvernator în noul board al BNR-n.red.).

Între obiectivele pe care le-am urmărit este și acela ca BNR să intre în mâini mai tinere, mai viguroase, și cu experiența necesară.

Este absolut necesar ca membri CA să capete un minim de experiență în politica monetară.

Politicile monetară și de macroprudențialitate par simple, dar sunt complicate.

Legat de obiectivele în perioada următoare, avem obiectivul prevăzut de lege, respectiv stabilitatea prețurilor, care este bunul public cel mai de preț pe care poate să îl dea o bancă centrală societății. Vom urmări ca și în trecut să asigurăm stabilitatea prețurilor fără să periclităm stabilitatea financiară.

Până în trecut s-a crezut că stabilitatea financiară vine odată cu stabilitatea prețurilor. Criza din 2008-2009 a dovedit că această teză nu este corectă.

În prezent, dezechilibrul principal în România este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă ca o oglindă în deficitul extern.

Încercăm să dăm în jos inflația fără să creăm recesiune, aceasta a fost în trecut și va fi și în viitor.

Independența băncii centrale este o prevedere a tratatului european. Banca centrală nu poate primi instrucțiuni în elaborarea politicii monetare, dar nu înseamnă că suntem izolați într-un turn de fildeș și nu discutăm cu Guvernul.