Motorul creșterii economice

Antreprenorii și IMM-urile sunt clasa medie care ține această economie și care nu o să plece dacă Grecia iese din zona euro sau dacă escaladează conflictul în nu știu ce zonă din vecinătate. Ba din contră, o să învețe cum să evolueze în așa fel încât afacerile să se perpetueze.“

Ionuț Simion crede că deocamdată antreprenoriatul este un motor de stabilitate economică în România, dar ar putea deveni un motor de creștere: „Antreprenoriatul în România cunoaște etape de evoluție foarte rapidă, are toate ingredientele și premisele necesare să contribuie la o creștere accelerată a economiei românești. În plus, cel mai mare angajator din economie este antreprenorul român. Este relativ ușor să spui: plătesc mai mult pentru o forță de muncă calificată, dar ce facem cu oamenii răspândiți în sate, comune, cine îi angajează pe aceia, cine îi pregătește, cine îi încurajează să se dezvolte? Antreprenorul român“.

În opinia șefului PwC, este importantă înțelegerea modelului de business al antreprenorilor. Dacă antreprenorii au de învățat de la consultanți, și reciproca este valabilă, flexibilitatea și capacitatea de reacție rapidă fiind câteva dintre atuurile antreprenorilor. „Noi am învățat de la antreprenori cum să fim flexibili, cum să putem să ne adaptăm la nevoile lor, cum să fim capabili să reacționăm în timp util, rapid. Trebuie să le înțelegi nevoile și să te adaptezi la nevoile lor“.

Antreprenorii români au calitatea de a lua deciziile foarte repede, dar au și un defect: când nu au cu cine să se consulte, multe dintre deciziile luate foarte rapid se pot traduce în eșecuri foarte dureroase, crede Simion. Tocmai de aceea nivelul de educare al antreprenorilor români este unul dintre subiectele aduse în discuție de Simion, el amintind că mulți „investesc“ în antreprenorii existenți acum pe principiul „l-am văzut, are succes, este important“: „Antreprenori români au nevoie să fie educați, dar nu au nevoie neapărat de «Rolls-Royce-uri», ci doar de acea minimă ghidare care să le dea posibilitatea lor să transforme o idee în succes. Nu trebuie să uităm că antreprenorii se formează în timp. Antreprenorii sunt cei care de mici au idei și dacă înțeleg cum să le transforme în realitate cât mai repede contribuie direct la creșterea economică a României. Asta facem noi, mergând în școli și vorbind despre ce înseamnă să fii antreprenor, care sunt riscurile pe care trebuie să ți le asumi și care sunt riscurile pe care nu trebuie să ți le asumi, care este maniera în care să-ți dezvolți afacerea și de la ce nivel ai nevoie de un consultant de specialitate astfel încât să te asiguri că ideea pe care o ai se transformă într-o afacere de succes“.

Definirea unui model de dezvoltare economică, multigenerațional, care să ghideze evoluția socio-economică a României rămâne așadar o prioritate. Cum ar putea însă România să joace mai bine cartea în contextul geopolitic actual și al crizei din Grecia? Cum să menținem investitorii străini actuali și cum să atragem mai mulți investitori străini, care să contribuie la creștere alături de antreprenori? Potrivit unui sondaj realizat printre membrii AmCham privind mediul de afaceri din România, calitatea infrastructurii de comunicații și forța de muncă calificată sunt de departe atuurile României, în timp ce lipsa de viziune pe termen lung, subfinanțarea sistemului de sănătate și de educație, infrastructura de transport inadecvată, ineficiența administrației publice și lipsa de transparență și predictibilitate sunt principalele motive de nemulțumire.

„Este de lăudat faptul că în ciuda unei așa-numite instabilități politice, există creștere economică. Înseamnă că mediul de afaceri știe, a învățat să își desfășoare activitatea într-un mediu mai degrabă lipsit de predictibilitate și de stabilitate comparativ cu ce se întâmplă în vestul Europei. Cum ar arăta oare România dacă ar exista politici, dacă ar exista strategii pe termen mediu care să acopere o perioadă de trei ani, dacă ar exista un plan de care să ne ținem?“

Elaborarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea economică a țării, nevoia de investiții direcționate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare, dar și intensificarea eforturilor în vederea eficientizării și modernizării aparatului administrației publice sunt recomandările cheie ale AmCham pentru creșterea competitivității României.

Pe lângă susținerea antreprenoriatului, obiectivul principal al noului lider al PwC România este dorința de a deveni lider incontestabil de piață, iar prioritatea internă se referă la oameni, respectiv la crearea unor programe de dezvoltare profesională pentru angajați. „Noi cu siguranță avem ca obiectiv să respectăm tradiția de la nivel global să fim lideri de piață. Principalul obiectiv în noul meu mandat este să fim lideri incontestabili de piață. Pentru mine este important nu doar să fim No. 1, ci să fim «distinctive No. 1».“

Simion a amintit că PwC este liderul pieței de audit și consultanță la nivel global, iar în ceea ce privește piața din România susține că „nu există informa-ții clare“ în privința liderului, iar informațiile care există nu sunt neapărat comparabile. „Fiecare își susține dominația dintr‑un anumit punct de vedere. Eu pot să o susțin în segmentele în care noi suntem puternici. Cred că în domeniul serviciilor de asistență fiscală și juridică este liderul incontestabil de piață. Dar în alte segmente alte firme din Big 4 au o prezență mult mai puternică, în funcție de strategia pe care au construit-o. Dar este greu să compari, de pildă, businessul de consultanță al PwC cu businessul de consultanță al unei alte firme din Big 4.“

Piața de audit și consultanță este unul dintre barometrele economiei, iar lucrurile încep să se regleze, apreciază Simion. „Este un nou ciclu economic. Deja se poate spune că, în ciuda turbulențelor pe care încă le înregistrăm pe piețe, toată lumea manifestă un optimism moderat cu privire la viitor. Nu mai este stresul acela atât de mare pe care îl aveau companiile în perioada 2009, 2010, 2011. Pentru noi, ca business, în perioada de boom nu mai puteam părăsi biroul ca să putem deservi numeroasele cereri pe care le aveam. A urmat perioada de criză, cu un efort dureros pentru toată lumea pentru că știm că firmele au procedat la o restructurare a costurilor, iar printre primele elemente afectate au fost bugetele de consultanță din toate domeniile.“

La nivelul serviciilor care au rămas în prim-plan, cum ar fi serviciile de audit sau serviciile de consultanță fiscală, care țineau de conformarea voluntară, s-a înregistrat „o presiune teribilă“ în sensul reducerii, redimensionării, optimizării, ceea ce a presupus la nivelul companiilor o regândire, reeficientizare, repoziționare astfel încât să fie menținute standardele de calitate în condițiile în care maniera în care erau livrate astfel de proiecte era cu totul diferită, povestește Simion. „La data aceea nimeni nu știa cât de profundă o să fie criza. Pe cale de consecință au fost etape în regândirea strategiei de adaptare la criză și, mai ales, ceea ce era cel mai important, de răspuns la criză. Pentru noi elementul fundamental a fost să ne concentrăm pe un business sănătos care să ne permită să asigurăm premisele unei creșteri în viitor. Un business sănătos în sensul unui business profitabil. Nu am încurajat restructurări de personal. Dar este adevărat că am limitat în mod semnificativ angajările. Începând de anul trecut au apărut semnele refacerii economice și semne de creștere economică susținută. Creșterea businessului nostru este aproape.“