Motivele creșterii locurilor de muncă vacante: Migrația și crearea de joburi de către multinaționale

Managerii de resurse umane consideră că migrația românilor în alte state reprezintă unul dintre principalele motive ale creșterii locurilor de muncă vacante în țară, acestea ajungând în al doilea trimestru din 2017 la 64.100, cel mai mare număr din 2008, potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS).

„Piața muncii este foarte dinamică în acest moment, România având cea mai mare creștere economică din UE. Se creează locuri de muncă în industria prelucrătoare, în automotive, dar mai ales se resimte extrem de puternic impactul exodului românilor către alte țări ale UE. De aici și criza forței de muncă”, susține Raluca Pârvu, business manager la firma de consultanță în management și resurse umane BPI Group.

Pe lângă migrație, alte cauze sunt reprezentate de sistemul de învățământ, lipsa de personal și schimbarea de mentalitate a noilor generații care caută, în primul rând, timp liber pentru activități personale, consideră Sorin Faur, fondator al Academiei de HR.

„Tot mai multe companii se confruntă astăzi cu dificultăți în atragerea și recrutarea candidaților de care au nevoie. Și pe bună dreptate, având în vedere că sunt cauze obiective în piață care au generat acest deficit, cele mai importante fiind migrația masivă a românilor peste granițe în țări mai ofertante, problemele ultra-cunoscute ale sistemului de învățământ care nu reușește să țină pasul cu dezvoltările moderne astfel încât produce absolvenți slab pregătiți, ca și schimbările de mentalitate în privința muncii, mai ales pentru noile generații Millennials și Generația Z, care își doresc în primul rând libertate pentru proiecte personale și abia apoi un job. Mai avem și deficitul generalizat de personal, și războiul pentru talente care creează o piață ultraconcurențială în care companiile ofertează agresiv astfel încât unii candidați devin mai pretențioși și mai preocupați de pachetul de beneficii decât de munca în sine”, susține Faur.

Un alt motiv pentru numărul mare de locuri de muncă vacante este reprezentat de crearea de joburi de către companiile multinaționale care își deschid puncte de lucru în țară, susține Raluca Peneș, coordonator de resurse umane la Smartree – companie care activează pe piața de externalizare a serviciilor de salarizare și administrare de personal.

„Locurile de muncă vacante cresc pentru că vin foarte mulți investitori în România care își deschid centre de lucru. Cred că în proporție de 50% locurile de muncă sunt generate de companiile multinaționale, nu țin neapărat de industria din România, atât în București sau Cluj și au început să apară și în alte orașe mai mici, spre exemplu, Buzău. Asta ar fi principala cauză și poate și economia de piață care și-a revenit puțin în România și se resimte și la nivelul locurilor de muncă. Plus că angajatorii au căpătat încredere în reevaluarea locurilor de muncă. Dacă până acum câțiva ani au fost destul de reținuți în tot ceea ce înseamnă poziții noi și erau foarte atenți în organigrama companiei, în ultimul an au căpătat mai multă încredere și au pus accent pe angajări. Un alt motiv ar putea fi și o fluctuație mare de personal. Cu cât fluctuația este mai mare pe piață, locurile vacante sunt mai multe ca număr”, a explicat Raluca Peneș.

Domeniile care raportează cele mai multe locuri vacante sunt administrația publică (10.600), sănătatea și asistența socială (10.200) și învățământul (2.200), potrivit INS, iar salariul influențează lipsa de personal, consideră specialiștii în resurse umane.

„Statistica nu face decât să reflecte corect realitatea, dacă ne gândim, de exemplu, că salariile din aceste domenii nu sunt printre cele mai atractive și nu de ieri, de azi! Suplimentar, domeniul medical este oricum sub presiunea alternativelor mult mai tentante din sectorul medical privat, care nici el nu este lipsit de provocări având în vedere exodul masiv de medici și de personal medical calificat din România în alte țări. Pe acest lanț ierarhic al slăbiciunilor, sectorul bugetar rămâne ultimul servit în mod natural și deci cel care va cumula cel mai mare număr de poziții neocupate”, a precizat Sorin Faur.

„Principalul aspect este cel financiar. Se știe că în domeniul sănătății nu se plătește foarte bine și mulți pleacă în afară. În învățământ și în administrația publică, la fel. La momentul actual, multe din locurile de muncă vacante nu sunt acoperite din cauza salariului”, consideră Raluca Peneș.

Reprezentanta BPI Group susține că „puțini angajatori au acceptat să depășească principiul plății pe salariul minim pe economie ca să-și rezolve problemele la angajare. Doar angajatorii mari, corporațiile, au înțeles miza și acționează: măresc salariul brut, oferă beneficii, vor chiar să angajeze pensionari part-time”.

Ajutorul social este un alt motiv pentru care multe locuri de muncă rămân vacante.

„Dacă vorbim de munca necalificată, oamenii preferă să ia acel ajutor social decât să se angajeze, dar asta ține de mai mulți factori: de nivelul educațional, de cel social, de cultură”, spune coordonatoarea de resurse umane de la Smartree.

„Există cel puțin 5% din populația cu vârstă de a munci care se află în afara pieței. Este vorba despre populația inactivă. Sunt persoane care trăiesc din ajutoare sociale, din zilierat sau muncesc la negru și nu doresc să integreze un program de lucru normal. Ținând cont de calificarea redusă, ar munci greu și ar câștiga puțin. E și o chestiune de educație, care se dobândește greu, să înțelegi că doar prin muncă poți să reușești”, precizează Raluca Pârvu.

Potrivit INS, sectorul bugetar a cumulat aproape 36% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Unele dintre motivele pentru care nu se ocupă aceste poziții sunt reprezentate de mediul de lucru și de perspectivele de dezvoltare.

„Referitor la capacitatea limitată a sectorului bugetar de a atrage candidați, nu trebuie luat în considerare doar salariul. Este vorba și de imaginea acestor locuri de muncă și de climat, în general, acestea nefiind nici ele atractive, cu certitudine nu pentru noile generații”, susține Faur.

În prezent, caracteristicile unui job dezirabil sunt perspectivele de dezvoltare personală (traininguri, programe internaționale), evoluția în carieră, accesul la tehnologie (echipamente, mașini, calculatoare moderne), statutul și mediu de lucru plăcut, precizează Faur.

„Pentru a fi atractive, joburile de la stat ar trebui să exceleze măcar pe un domeniu dacă nu pe toate cele menționate, ca să poată concura pentru angajați de valoare”, spune fondatorul Academiei de HR.

„Cât despre joburile la stat, sunt multe, plătite rezonabil. Au apărut recent pe motoarele de căutare de joburi și au devenit astfel vizibile. Recrutarea se face prin proceduri specifice, pe dosar, și după cum știm, uneori și pe bază de cunoștințe și relații. Publicul și privatul sunt practic două lumi diferite”, conchide Raluca Pârvu.