Moscova, ACUZATĂ de implicare directă în luptele din Ucraina, în Consiliul de Securitate al ONU

“Sunt necesare, de urgență, negocieri serioase (în Ucraina), dar Rusia trebuie să înceteze să mintă și să alimenteze conflictul”, a declarat ambasadoarea americană la ONU Samantha Power, în Consiliul reunit de urgență la solicitarea Lituaniei. “În prezent, militari, blindate, (elemente de) apărare antiaeriană și artilerie venite din Rusia luptă alături de separatiști”, a denunțat ea.

Power a prezentat o lungă listă cu indicii, inclusiv fotografii prin satelit, care dovedesc în opinia sa această implicare directă a forțelor rusești. “În fața acestei amenințări, să nu se acționeze va costa scump”, a conchis ea.

Constatând că “Rusia rămâne surdă” la avertizările occidentalilor în privința Ucrainei, Power s-a întrebat, în acest condiții, “cum să le spui altor țări limitrofe Rusiei că securitatea și pacea lor sunt garantate?”. “Și ce mesaj le trimitem noi altor țări care au ambiții similare (…), dacă lăsăm Rusia să încalce regulile (internaționale)?”.

“Problema nu este să aflăm ce le putem spune rușilor, ci ce putem să facem ca să ne asculte”, a subliniat ea, agitând amenințarea unor noi sancțiuni americane și europene.

Ambasadorul britaic Mark Lyall Grant a denunțat o “implicare militară directă a Rusiei în sprijinul separatiștilor’. El a cerut Moscovei să-și “retragă imediat forțele militare și armamentul” de pe teritoriul ucrainean.

În opinia lui Mark Lyall Grant, “dovezile sunt incontestabile” cu privire la această “incursiune” rusă, care contravine Cartei ONU.

El a evocat fotografii prin satelit difuzate de NATO în care apar rampe de lansatoare de rachete și mobilizarea “de mai multe luni” a membrilor forțelor speciale rusești cunoscute sub numele de Spețnaz pentru susținerea insurgenților.

Adjunctul reprezentantului permanent francez la ONU Alexis Lamek a reafirmat că, în opinia Parisului, “prezența militarilor ruși pe teritoriul ucrainean (…) nu va fi toerată”. El a insistat asupra “încetării livrărilor de material militar separatiștilor” și controlarea frontierei dintre Rusia și Ucraina.

“Dacă escaladarea continuă”, a adăugat el, “sancțiunile (europene) vor fi menținute, eventual extinse”.

În opinia reprezentantei lituaniene Raimonda Murmokaite, care se află la originea acestei reuniuni, “invadarea teritoriului ucrainean de către forțe armate rusești (…) este o lovitură dură dată păcii și securității regiunii și nu numai”.

În replică, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a acuzat Statele Unite că au trimis în Ucraina “zeci de consilieri”, iar armata ucraineană de faptul că a “bombardat civili” în zone aflate sub controlul separatiștilor.

“Mesajul meu către Washington este: încetați să vă amestecați în afacerile interne alle țărilor suverane”, a subliniat el.

Aflat în mod clar într-o poziție defensivă, el a propus – fără prea multă convingere – partenerilor săi din cadrul Consiliului să adopte o Declarație prin care să ceară un “armistițiu imediat” și un “dialog politic larg” în Ucraina.

Kievul le-a cerut occidentalilor un ajutor militar “de anvergură” împotriva prezenței trupelor rusești în zona separatistă din estul Ucrainei, care provoacă temeri cu privire la izbucnirea unui război deschis între Rusia și Ucraina.

NATO a estimat la peste 1.000 numărul militarilor ruși care luptă în Ucraina, dar Moscova a dezmințit orice prezență a trupelor rusești pe teritoriul ucrainean.

Aceasta a fost cea de-a 24-a reuniune plenară a Consiliului de Securitate al ONU consacrată Ucrainei de la începutul crizei, în martie.

Din cauza disensiunilor și dreptului de veto de care dispune Moscova, cei 15 membri permanenți nu au reușit să adopte vreo poziție oficială față de această criză, cu excepția unei rezoluții privind prăbușirea în Ucraina a avionului Malaysian Airlines care efectua zborul MH17.