Monica Ridzi are dreptul, în carantină, la patru vizite, colete de zece kilograme și 20 litri de apă

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ținută sub observație și are aceleași drepturi ca orice alt deținut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenție.

Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la șase kilograme de fructe și legume, și până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

“Persoana privată de libertate nu are voie să primească telefoane mobile, cartele SIM sau orice alte mijloace de comunicare, iar medicamentele, dacă are nevoie, pot fi aduse doar la recomandarea unui medic avizat și nu pot fi sub formă de praf, pulbere sau unguent. În ceea ce privește dreptul la muncă, nu se poate vorbi despre acest lucru în timpul perioadei de carantină, ci doar după ce va fi stabilit regimul de detenție”, a spus Dan Donciu.

De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcție de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulțumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal și ulterior analizate de un judecător de drepturi și libertăți.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, luni, de ICCJ la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului, iar fosta ei consilieră Ioana Vârsta a primit o pedeapsă de cinci ani, tot pentru abuz în serviciu.

Luni seară, Ridzi a fost încarcerată la secția exterioară a Penitenciarului Gherla din Cluj-Napoca, după ce s-a predat la Poliția Județeană Cluj.

În același dosar, George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi.

Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei. Decizia de luni a ICCJ este definitivă, Monica Iacob Ridzi și Ioana Vârsta urmând să fie încarcerate.

În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani și nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, un complet de trei judecători de la ICCJ a dispus pedepse cu executare pentru Monica Iacob Ridzi, Ioana Vârsta și Paul Diaconu. Ceilalți nouă inculpați din dosar, dintre care șase foști angajați ai Ministerului Tineretului și Sportului, au primit pedepse cu suspendare.

Sentința a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanței supreme, care după patru termene de judecată au dat decizia definitivă în cauză.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.