Momentul adevarului

“Stiam inca din toamna ca avem o mare dependenta de capitalul strain, dar nu am banuit cat e de ”, spune guvernatorul Mugur Isarescu, explicand ca Romania a ajuns in situatia de a se imprumuta de la organismele internationale in primul rand din cauze externe. Exuberanta investitorilor straini, care au creditat in fiecare din ultimii doi ani economia romaneasca cu circa 20 de miliarde de euro, s-a risipit dupa prabusirea Lehman Brothers de toamna trecuta.

Strainii au devenit pesimisti si tematori, iar banii s-au evaporat. Treptat a devenit evident ca nici Romania nu va scapa de un imprumut de la Fondul Monetar International pentru a putea sa acopere golul lasat de plecarea investitorilor straini, asa cum n-au putut sa o faca nici Letonia, Ungaria, Serbia, Ucraina sau Belarus.
 
La sfarsitul saptamanii trecute, dupa ce delegatia FMI a plecat din Romania, a venit anuntul oficial si s-au aflat detaliile. Romania va imprumuta un pachet total de 19,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Anuntul n-a surprins, pentru ca discutiile referitoare la atragerea acestui imprumut dureaza de multa vreme; acum este important ce efecte va avea el asupra economiei.
 
Cel mai probabil, acordul cu FMI va avea in primul rand un impact psihologic deloc de neglijat, cu precadere in ochii investitorilor straini, care ar putea vedea in el o plasa de siguranta. “Acordul incheiat cu FMI, Comisia Europeana si celelalte institutii financiare va creste atractivitatea Romaniei in fata investitorilor straini”, considera ministrul de finante Gheorghe Pogea. In ianuarie, investitiile straine au insumat 912 milioane de euro, in crestere cu peste 51% fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar pentru tot anul 2009, BNR estimeaza o injumatatire a investitiilor fata de anul trecut, pana la 4-4,5 miliarde de euro. Pesimismul investitorilor straini se resimte insa puternic pe piata de capital (Bursa de Valori de la Bucuresti a pierdut anul trecut peste 70% din capitalizare) si in sectorul imobiliar, care s-a prabusit atunci cand speculatorii si-au retras banii. Chiar daca e de asteptat ca perceptia asupra economiei romanesti sa se imbunatateasca, ramane valida o alta intrebare: in seceta de lichiditate de pe pietele internationale, de unde ar mai putea sa vina investitorii? Experienta Ungariei, de exemplu, care a luat un imprumut similar in toamna anului trecut, nu a produs vreo surpriza placuta in acest sens. Pe de alta parte, toata Europa Rasariteana e considerata a fi “intr-o forma de jale”, dupa cum spune Mugur Isarescu, chiar daca o evaluare in bloc a acestor tari, fara nuante intre membrii si nemembrii UE, este nedreapta, in viziunea lui.

 
Imprumutul de la FMI ar trebui sa ne permita sa evitam o aterizare dura a economiei, cu o depreciere puternica a leului si o explozie a inflatiei, care ar avea efecte dureroase mai ales pentru paturile mai sarace ale populatiei, apreciaza Isarescu. Daca intrarile de capitaluri scad, e posibila fie o prabusire a economiei (de 7-8%, dupa Isarescu), fie o scadere “suportabila”, insotita de o ajustare a balantei de plati, daca absenta investitorilor privati va fi compensata cu intrari de capital de la institutiile financiare. Or, banii de la FMI ar trebui sa asigure tocmai premisa pentru o “aterizare lina” a economiei. In aceasta situatie, deficitul de cont curent ar urma sa se reduca in 2009 cu 3% fata de anul trecut, pana la 9%.
 
Seful bancii centrale se arata optimist, surprinzand printr-o estimare privind ritmul de crestere economica sensibil mai mare decat prognoza luata in calcul in scenariul FMI. Scenariul Fondului ia in considerare o scadere a economiei de 4% in 2009 si o evolutie cuprinsa intre zero si 1% in 2010, dar Isarescu crede ca Romania va ramane anul acesta intr-o “zona pozitiva”. Mai mult, acordul stand-by da Romaniei timp sa faca transformarile structurale pe care nu le-a facut la momentul potrivit, apreciaza guvernatorul, pentru ca daca am fi avut capacitatea de a atrage fondurile structurale disponibile de la UE, nu am fi avut nevoie acum de banii de la Fond.
 
Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil, considera Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania; 2010 va fi de asemenea un an greu, desi poate mai putin greu decat acest an. “Dar sunt optimist, am incredere ca prin suportul financiar de 20 de miliarde de euro, efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani”, a declarat Franks la incheierea vizitei FMI in Romania.

 
Pe piata valutara, reactia a fost imediata: dupa aflarea detaliilor, leul s-a apreciat puternic joia trecuta, reflectand o perceptie pozitiva a investitorilor. Cat va dura aprecie­rea, daca ne aducem aminte ca o analiza a Merrill Lynch sustinea recent ca dupa semnarea acordului cu FMI, leul va cadea? “Cei 12 miliarde de euro ii descurajeaza absolut pe speculatori”, sustine ministrul Gheorghe Pogea, convins ca banii de la institutiile internationale vor atenua presi­unile asupra leului. Mugur Isarescu nu mizeaza insa pe vreun efect direct al banilor de la FMI pe piata valutara, ci vede cursul influentat mai degraba de modalitatea in care vor evolua nevoile de finantare ale Romaniei. Estimand ca raportul euro/leu se va mentine in intervalul 4,2-4,3 lei/euro tot restul anului, economistii de la Citibank apreciaza ca BNR va continua sa se implice pe piata valutara pentru a controla volatilitatea excesiva, dar ca sustinerea de la FMI va ameliora temerile legate de o imposibilitate a tarii de a-si asigura finantarea. Dupa parerea lor, o transa de cinci miliarde de euro va fi eliberata cel mai devreme in prima jumatate a lunii aprilie, dupa ce acordul va fi aprobat de Consiliul FMI. Ulterior, UE va debloca la randul sau prima transa a imprumutului acordat Romaniei, dupa ce va primi avizul din partea Comisiei Europene si a Consiliului European.

Mugur Isarescu: “Jucam cu bancile pe baza de stimulente, de oportunitati, nu de obligativitate”