Modificarea impozitelor pe clădiri are impact asupra întregii populații și a întregului mediu de business

„Sunt două motive care puteau duce la aceste modificări. Primul motiv era alinierea cu ce este scris în PNRR, iar al doilea motiv este că se dorește o creștere de taxe, o creștere de încasări în special la bugetele locale. Cred că al doilea a fost principalul motiv din cauza manierii în care a fost implementată.“

Modificarea impozitelor pe clădiri are impact asupra întregii populații și a întregului mediu de business, este de părere Adrian Vascu, senior partner în cadrul companiei de consultanță Veridio și vicepreședinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR).

„O chestiune care are impact asupra întregii populații și a întregului mediu de busi­ness este acea parte din Codul fiscal care se referă la modificarea impozitelor pe clă­diri. Sunt două motive care puteau duce la aceste modificări. Primul motiv era alinierea cu ce este scris în PNRR și faptul că ar trebui făcute lucruri acolo pentru a merge înainte, iar al doilea motiv este că se dorește o creș­tere de taxe, o creștere de încasări în special la bugetele locale. Cred că al doilea a fost prin­cipalul motiv din cauza manierii în care a fost implementată“, a declarat Adrian Vascu în cadrul videoconferinței ZF „Vocea me­diu­lui de business. Cum va arăta economia după avalanșa de modificări fiscale pregătită de guvern“.

Ministerul de Finanțe a publicat la începutul săptămânii trecut un pachet extins de măsuri fiscale prin care speră să obțină, numai în 2022, 2,2 miliarde de lei la bugetul de stat. Dacă noile modificări ale Codului Fiscal sunt aprobate și intră în vigoare, cota minimă de impozitare pentru clădirile nerezidențiale crește de la 0,2% la 1%.

„Acest obiectiv de creștere a impozitelor a fost implementat în cel mai prost mod posibil. Impozitul în România are două componente, valoarea impozabilă și cota de impozitare. Terenurile le-am uitat în continuare la o impozitare pe niște sume care nu se cunosc de unde provin. Motivul pentru care în modificarea actuală terenul nu a fost unit cu clădirea mă face să cred că de fapt nu s-a vrut reforma de care va fi nevoie la un anumit moment, ci s-a urmărit o creștere de impozit“, detaliază Vascu.

Măsurile care au fost luate au vizat ambele componente, valoarea impozabilă și cota de impozitare. La clădirile nerezidențiale, creșterea cotelor a fost de la 0,2% cât era valoarea minimă la 1,3%, valoarea maximă.

„Practic a crescut minima de la 0,2%, la 1%. Dacă ne uităm pe cotele din România, vom vedea că toate firmele de fapt erau impozitate cu o cotă de cel puțin 1%, cu o excepție la Iași, unde era 0,95%. În schimb, toate persoanele fizice care au deținut și dețin clădiri cu utilizare nerezidențială, spații comerciale, benzinării, toate plăteau cam 0,2% – 0,1%. La această categorie de contribuabili, doar din cotă, creșterile de impozite vor fi duble sau mai mult“, a mai spus Adrian Vascu.

Vicepreședintele ANEVAR crede că cea mai simplă soluție pentru autorități ar fi să se concentreze pe cotele de impozitare, să le ajusteze, iar din această ajustare de cote pe valorile impozabile existente pot obține un plus pe care l-au avut în vedere pentru bugetul pe anul viitor. „În paralel cu acest lucru, gândești un sistem de ajustare a valorii impozabile punând terenul alături de clădire, văzând maniera în care poți să obții aceste valori și te gândești la aceste lucruri pentru ca pe termen lung să ai un sistem predictibil și pentru mediul de business și pentru oamenii care trebuie să plătească impozite“, a concluzionat Adrian Vascu.