Misterul zborului MH370: Căutările continuă, la trei săptămâni după dispariția avionului
Zborul Malaysia Airlines MH370, care a decolat pe 8 martie de la Kuala Lumpur cu destinația Bei-jing, s-a prăbușit probabil în Oceanul Indian, la mii de kilometri distanță față de traseu, au anunțat autoritățile la mai mult de două săptămâni după ce avionul a dispărut. Premierul malaiezian Najib Razak a declarat, la începutul săptămânii trecute, într-o conferință de presă, că zborul celor 239 de…
Investigația a generat zvonuri, speculații și piste false la scară largă, jucÂndu-se cu nervii Și emoțiile rudelor pasagerilor dispăruți, care se agață Încă de speranța că cei dragi ar putea fi În viață. Soarta zborului MH370 rămâne un mister, de la motivul pentru care a deviat cu mii de kilometri de la traseu și a pierdut orice legătură cu lumea și până la cauza prăbușirii.
Este de neînțeles, pentru rudele celor dispăruți și pentru milioanele de spectatori care au urmărit în presă desfășurarea evenimentelor, cum autoritățile au putut pierde o aeronavă modernă, de mari dimensiuni, în era informației, a sateliților și sistemelor GPS, a rețelelor de comunicații care inter-conectează civilizația.
Deși pare departe de deznodământ, drama zborului MH370 poate oferi deja câteva lecții de importanță critică pentru modul În care se desfășoară În prezent zborurile civile Și proce-durile în situații de urgență. Atenția sporită acordată inițial de autorități unei posibile amenințări teroriste care ar fi putut determina dispariția avionului a obturat alte cauze, mult mai probabile din punct de vedere statistic, și a dat speranțe că pasagerii dispăruți ar putea fi în viață. În pofida progreselor semnificative în materie de tehnologie și instruirea echipajelor de zbor, eroarea umană rămâne principala cauză a accidentelor aviatice. În ultimii 10 ani, mai mult de jumătate din incidente au fost cauzate de erori umane – ale piloților, controlorilor de trafic aerian, echipelor de mentenanță etc. -, iar un sfert de probleme tehnice; sabotajul a fost responsabil de mai puțin de 10% din incidentele aviatice din ultimii 10 ani, procentaj similar celui atribuit fenomenelor mete-orologice.

Desigur, statistica nu poate spune ce s-a întâmplat cu zborul MH370, însă promovarea ipotezei teroriste, de către autorități și de către presă, în primele zile după dispariția avionului a fost un act iresponsabil atât față de rudele pasagerilor, cât și față de profesioniștii aflați deja în căutarea aeronavei.
Apariția și promovarea pistelor false, diseminarea de informații incomplete sau contradic-torii privind traiectoria aeronavei după ultimul contact cu radarul și turnul de control pot lărgi nejustificat aria de căutare, ajunsă în acest caz, la un moment dat, până în India și Ka-zahstan. Astfel, eforturile de căutare pot fi întârziate până în punctul în care salvatorii ratează fereastra de timp în care pot fi găsiți eventuali supraviețuitori.