Misterul peștelui de la Marea Neagră: din mare se extrage anual pește în valoare de 5 mil. euro, dar numai trei restaurante pescărești de pe litoral vând de 10 mil. euro și apar altele noi în fiecare an. De unde vine peștele care susține creșterile pescăriilor și ale restaurantelor pescărești, care au devenit noua atracție de pe litoral?

Pescuitul din Marea Neagră, cu 72 de firme active, reprezintă o piață de doar 5 mil. euro anual,  potrivit datelor publice, însă  trei dintre cele mai cunoscute restaurante cu specific pescăresc de pe litoral, Pescăria lui Matei, Golful Pescarilor și Popasul Pescarilor, au împreună o cifră de afaceri dublă, de aproape 10  mil. euro. Iar numărul cherhanalelor și al localurilor care vând pește este mult mai mare, alături de bucătăriile hotelurilor de pe litoral. De unde vine peștele care susține creșterile pescă­riilor și ale restaurantelor pescărești, care au devenit noua atracție de pe litoral?

Aceasta este prima întrebare a unui consumator de pește care ajunge într-o pescărie sau într-un restaurant.

„Cumpărăm peștele de la pescării, servim în restaurantul nostru „Între Ape“ scoici, hamsii, calcan  din Marea Neagră, dar și doradă și biban cumpărat din Metro“, a spus Alex Perifan, administratorul companiei Azur SRL, care deține un restaurant pescăresc și o vilă cu 15 camere pe plaja Azur, între Eforie Nord și Eforie Sud. 

Pe litoralul românesc, în fiecare an apar noi restaurante pescărești, care reprezintă noua atracție din stațiuni. La o simplă căutare pe internet apar aproape 50 de restaurante cu specific pescăresc în stațiunile de pe litoral.

Cele mai cunoscute restaurante reușesc să își asigure marje de profit și de 15-30%, potrivit bilanțurilor de anul trecut.

Datele arată că în România totalul peștelui de captură ajunge la puțin peste 7.000 de tone în pescuitul marin și la 3.400 de tone în pescuitul în ape interioare, adică 10.400 de tone oficial, potrivit Programului pentru Acvacultură și Pescuit. Cifrele oficiale nu iau însă în calcul și pescuitul ilegal, capturi ar putea ajunge pe piață. 

Pentru a asigura consumul local, România este nevoită să importe anual peste 100.000 de tone de pește de acvacultură sau captură din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Grecia, potrivit Asociației RomFish.

Pescarii nu pot asigura un flux continuu în aprovizionarea pieței, iar producătorii din sectorul pescăresc nu reușesc să acopere consumul la nivel național, se arată în Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027.

Asta în condițiile în care în România, suprafața de apă cu potențial de pescuit,  cu excepția amenajărilor piscicole, reprezintă 2,5% din suprafața totală a țării.

În acvacultură maritimă  România are doar 15 firme, cu afaceri de 2,3 mil. euro, în timp ce în acvacultura în ape dulci sunt 750 de firme, cu afaceri totale de 415 mil. euro, potrivit ultimelor date. Seceta a afectat însă și fermele piscicole din România, fiind estimată pentru acest an o producție totală de sub 10.000 de tone, potrivit RomFish.

Potențial de dezvoltare există în pescuit și acvacultură, însă este nevoie și de politici și investiții, dar și de o bună organizare pe partea de desfacere și procesare pește. Românii consumă doar 8,5 kilograme de pește anual în medie, per cap de locuitor, față de 23 kg media europeană, arată ultimele datele din piață. În Portugalia, consumul de pește este de 59 kg pe cap de locuitor, în Spania de 49 kg iar în Italia sau Franța de peste 30 de kg pe cap de locuitor.