Misterele de la Crevedia: De ce nu sunt încă reținuți responsabilii Flagas și de ce activitatea firmei nu a fost suspendată după ce activități ilegale dovedite cu GPL au provocat un dezastru?

♦ În 2015, cei trei acționari/administratori ai Colectiv, acolo unde 65 de tineri și-au pierdut viața, au fost reținuți preventiv pentru 30 de zile imediat după dezastru ♦ Incendiul de atunci a fost provocat de un spectacol pirotehnic, în clubul pe care îl dețineau și care funcționa fără aviz de securitate la incendiu ♦ În cazul Crevedia, unde se desfășura o activitate ilegală, fără niciun fel de aviz, cei doi acționari/administratori sunt încă în libertate și promit să le repare casele celor rămași în viață ♦ Afacerea Flagas continuă în toată țara ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

„Cu referire la solicitarea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare și relații publice, vă comunicăm că în dosarul la care faceți referire se desfășoară urmărirea penală in rem“, au răspuns reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) la întrebarea ZF de ce responsabilii Flagas nu sunt încă reținuți. În parcarea unui fost punct de lucru al Flagas, desființat în 2020, compania transvaza (muta) dintr-o cisternă în alta GPL, fără nicio autorizație, existând inclusiv suspiciunea realizării unor amestecuri în acest „depozit“ ilicit. Parchetul a mai precizat că în baza legislației în vigoare, nicio altă informație legată de anchetă nu poate fi făcută public. Între timp, cei doi acționari/administratori ai Flagas le promit localnicilor din Crevedia că le repară casele.

Cazul de față amintește însă de desfășurarea evenimentelor în cazul Colectiv. Pe 30 octombrie 2015, un incediu devastator cuprindea clubul Colectiv, în urma unui spectacol pirotehnic, 64 de tineri pierzându-și viața într-unul dintre cele mai dramatice evenimente ale ultimilor ani. Pe 3 noiembrie, cei trei patroni ai clubului ai fost arestați preventiv timp 30 de zile, pentru ca anul trecut să primească sentințe definitive cu închisoarea cuprinse între 6 și 11 ani. Emoția cazului Colectiv a dus la prăbușirea guvernului Ponta.

În cazul Colectiv, clubul funcționa fară autorizația de incendiu, inclusiv doi pompieri care au permis funcționarea clubului primind pedepse cu închisoarea. Pirotehniștii și fostul primar Cristian Popescu Piedone au fost condamnați și ei la închisoare. În cazul de la Crevedia, activitățile desfășurate erau ilegale și nedeclarate, dar responsabilii sunt încă în libertate. De ce?

„Procesul penal are un parcurs bine reglementat, tocmai pentru a fi evitate abuzurile. În cazul de față urmărirea in rem înseamnă că se urmărește fapta, nu persoana. Sunt foarte multe praguri până a ajunge la persoană, în această etapă societatea este anchetată. Dacă se dovedește că acționarii au contribuit la fapte, abia atunci poți face pasul spre reținere“, explică un avocat din domeniu.

Spre deosebire de Colectiv, acolo unde clubul funcționa fără autorizație de incendiu, la Crevedia nici măcar nu mai exista un punct de lucru oficial, astfel că nici statul nu mai avea de ce să facă anumite controale. Dar activitatea desfășurată ilegal, făcută chiar sub nasul poliției locale și al primarului Crevedia, este greu de presupus că nu era sub coordonarea acționarilor/administratorilor Flagas.

„Și la Colectiv era o activitate ilegală pentru că nu avea aviz. Nu poți vorbi de nuanțe, ambele erau activități ilegale. Dar în cazul de față vedem protecția politică în acțiune. La Colectiv am avut enorm de multă emoție din cauza numărului extrem de ridicat de victime tinere, aici vedem un marketing bun. Acționarii promit că repară tot, sunt mai puține victime, dar este o dublă măsură.“

Avocații din domeniu subliniază însă faptul că normalitatea desfășurării unui proces penal este cea din cazul Crevedia, nu cea din cazul Colectiv.

„Aici la Crevedia vedem cum sunt ranforsate protecțiile. Este și industria de această natură.“

Faptul că Flagas închisese punctul de lucru din Crevedia din 2020 și mutase instalațiile GPL pe care le avea pe respectivul amplasament a scutit compania de controale ulterioare din partea autorităților statului. Din momentul 2020, Flagas a continuat însă activitatea, mutând (transvazând) GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare unde veneau cisternele, formând astfel un fel de „depozit“ clandestin, sursa exploziei de pe 26 august. Oficial, exact acest caracter secret i-a protejat pe acționarii Flagas de controale și este acum o scuză pentru lipsa de acțiune a autorităților centrale și locale. Potrivit unui răspuns al CNCIR (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune), entitate a statului român care verifică instalațiile menționate, în ultimii trei ani a fost emis un număr de 101 rapoarte de inspecție pentru instalațiile tip SKID din stațiile GPL ale Flagas SRL. „La momentul efectuării verificărilor tehnice instalațiile au corespuns din punct de vedere al siguranței în utilizare“, au spus reprezentanții CNCIR pentru ZF.

Dar ținând cont de cazul Crevedia, ar fi necesare noi controale concomitent cu suspendarea activității companiei până la rezultatele finale?

„Dacă sunt puncte de lucru separate, fiecare cu autorizații distincte, nu ai cum să suspenzi activitatea“, spun avocații.

Datele transmise de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2021 la nivel național a fost un consum de circa 403.000 de tone de GPL, peste 223.000 de tone fiind consumate de populație, deci 55%, restul fiind segmentul de autogaz. În bani, valoarea pieței ar fi de circa 400-450 mil. euro, având în vedere prețurile medii din 2021. Practic, în lipsa infrastructurii, românii, mai ales cei din zonele rurale, apelează la lemne, iar uneori chiar la GPL prin buteliile cu așa-numitul aragaz sau prin instalații care folosesc GPL montate pe lângă casele izolate. Mai mult, sunt numeroase cazuri în care încărcarea buteliilor de aragaz se face cu GPL din skid-urile de autogaz, acest lucru fiind însoțit de riscuri semnificative. Toate acestea au loc însă pe o piață foarte opacă, din care grupurile mari lipsesc. Astfel, Flagas, firma controlată de Ionuț Daniel Doldurea și de Cosmin-Ionuț Stîngă, a avut anul trecut un business de 595,9 mil. lei, un profit net de 32,7 mil. lei, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piața locală de GPL. Dar aceasta nu este singura firmă deținută de familia Doldurea activă în domeniul combustibililor. În total, Ionuț Doldurea, alături de fratele său, Cristian Doldurea, figurează ca acționari sau administratori în 6 companii active în domeniul comerțului cu GPL, toate aceste firme având anul trecut un business cumulat de aproape 1,2 miliarde de lei și 459 de angajați. Atrage atenția faptul că din 6 companii, 4 sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, tatăl fraților Ionuț și Cristian Doldurea. Dintre companiile care compun miliardul de lei din GPL al fraților Doldurea, cele mai mari sunt Flagas, Rombeer Crîngașu, preluată anul trecut de Flagas, și Ade Gas Oil Company. Dincolo de afacerile Flagas, cei mai mari jucători din domeniul GPL, conform unei centralizări a ZF, au avut anul trecut un business cumulat de circa un miliard de euro. Printre cele mai cunoscute companii din această piață se numără Rompetrol Gas, Gaspeco L&D, deținută de familia Borcea, Butan Gas România, Bulrom Gas Impex sau Forte Gaz. Dar dincolo de acești jucători cât de cât vizibili, piața este compusă din afaceri foarte discrete, în cazul unora dintre ele ingerința politică fiind evidentă.