Misiunea robotului Philae pe cometa Ciuriumov - Gherasimenko ar putea continua

Un fost responsabil al misiunii Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) a declarat, luni, că activitatea robotului Philae, plasat miercuri pe suprafața cometei Ciuriumov – Gherasimenko, ar putea continua, existând șansa ca acesta să fie mutat din regiunea umbrită unde se află în prezent de jeturi de gaz eliberate din interiorul cometei, pe măsură ce aceasta se apropie de Soare.

Philae, un robot de mărimea unei mașini de spălat, a efectuat o misiune fără precedent, de 57 de ore, pe suprafața cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko. Philae a fost lansat miercuri, de la bordul sondei spațiale Rosetta, către suprafața cometei și a ajuns într-o zonă umbrită.

O cameră video de la bordul sondei spațiale, care orbitează la mai puțin de 16 kilometri altitudine de cometă, a surprins în imagini ultimele minute ale coborârii lui Philae pe suprafața acesteia, care a durat, în total, șapte ore. În imaginile publicate luni de ESA se observă locul în care Philae a atins cometa și regiunea unde a ajuns, în cele din urmă, după ce a sărit ca o minge pe suprafața corpului spațial.

Săritura robotului, care nu era prevăzută, a fost consecința eșecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declanșat corespunzător și nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel într-o zonă umbrită, unde bateriile sale nu se pot reîncărca folosind lumina solară, energia fiind necesară pentru o misiune extinsă.

Cercetătorii ESA au așteptat cu neliniște informații, pe măsură ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv o forare de câțiva centimetri în solul cometei și, din fericire, a avut suficientă energie pentru a transmite informațiile, prin unde radio, către sonda Rosetta, care le-a transmis apoi către Terra.

Înainte de a-și opri sistemele și a intra într-o stare de hibernare, Philae și-a schimbat puțin poziția pentru a încerca să aibă acces la mai multă lumină solară pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acoperă corpul robotului, dar, imediat după rotire, robotul a rămas fără energie, iar sistemele sale s-au închis.

Cometa 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko se îndreaptă către Soare, acompaniată de sonda Rosetta.

Creșterea cantității de lumină ar putea fi utilă mai mult decât pentru încărcarea bateriilor lui Philae. Pe măsură ce cometa se încălzește, jeturi de gaz sunt eliberate din adâncurile sale, ceea ce ar putea duce la mișcarea robotului și mutarea lui din regiunea umbrită unde se află.

“Philae ar putea fi mișcat în mod natural. Dacă are loc o activitate cât de mică în acea regiune a cometei, șansele ca robotul să fie mișcat sunt destul de mari”, a declarat Gerhard Schwehm, fost manager în cadrul misiunii Rosetta, într-o teleconferință a NASA.

Gravitația cometei Ciuriumov – Gherasimenko este de 100.000 de ori mai mică decât cea a Terrei, ceea ce înseamnă că Philae, care pe Pământ cântărește circa 100 de kilograme, este la fel de ușor ca o coală de hârtie pe suprafața corpului spațial.

Suprafața cometei este mai dură decât au crezut savanții și reprezintă unul dintre motivele pentru care sistemul de ancorare al robotului a eșuat. Schwehm a declarat că, totuși, acest eșec ar putea fi de fapt un lucru pozitiv.

“Poate este mai bine că harpoanele nu s-au declanșat, pentru că, dacă s-ar fi declanșat și nu ar fi penetrat suprafața cometei, am fi avut o problemă mult mai mare”, a comentat savantul.

Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt așteptate în luna decembrie, când vor fi prezentate la conferința American Geophysical Union din San Francisco.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul să demareze forarea în nucleul cometei, în speranța că acesta va reuși să adune eșantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. “Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a “lăudat” Philae pe contul său de pe rețeaua de socializare Twitter.

Ulterior, robotul a transmis informațiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime. Însă cercetătorii nu știu dacă robotul a putut aduce la suprafață eșantioanele colectate.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenția spațială franceză, misiunea sa este realizată în proporție de 80%. După trei zile de lucru, “rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de “însoțitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.