Misiune imposibilă: în ultimul deceniu, România a pierdut peste 20% din capacitatea de producție, dar vrea să termine anul 2030 cu un salt de 70%. Va reuși?

♦ Bilanțul ultimilor ani în ceea ce privește unitățile noi de producere a energiei este nemilos pentru că în perioada 2015-2024 România a închis peste 20% din capacitatea sa instalată, un caz rar la nivel european, și nu a pus nimic în loc ♦ Practic în ultimii zece ani, România nu a pus nicio unitate în funcțiune, dar a avut grijă să închidă o bună parte din centralele pe cărbuni sau gaze ♦ În următorii șapte ani însă, România visează la o creștere a parcului de producție de 70%, până la circa 30 GW, focusul fiind energia solară, eoliană și gazul ♦ Va reuși? Aflați de la ZF Power Summit, 27-29 februarie.

Dacă în 2015, România avea 5,7 GW montați în producția de energie pe bază de cărbuni, anul acesta doar 2 GW în centralele pe cărbuni mai funcționau, iar până în 2030 acestea ar trebui să iasă complet din sistemul energetic local, un exit istoric ținând cont de importantța pe care cărbunii au avut-o pentru energia României.

Mai departe, dacă în 2015 România avea 4,5 GW instalați în centrale pe gaze, anul acesta capacitatea lor a ajuns la 2,4 GW, pentru ca în 2030 gazul să ajungă din nou la 4,4 GW, arată datele din noul PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) revizuit, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. O bună parte din aceste centrale pe gaze ar trebui să fie alimentate chiar de noile cantități extrase din Marea Neagră.

Dar cel mai mare salt ar urma să se înregistreze pe partea de energie verde. Astfel, de la un nivel de 1,5 GW în proiecte solare, România ar trebui să ajungă la 8,3 GW la nivelul anului 2030.

„România consideră producția de energie din surse interne drept cel mai important obiectiv pentru asigurarea securității energetice naționale. În ceea ce privește producția de energie electrică, România urmărește menținerea mixului său energetic diversificat, reducând în același timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră) prin creșterea susținută a capacităților de producție din SRE (surse regenerabile de energie). Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacități instalate de producție a energiei electrice de 30,4 GW, marcând o creștere de 47% față de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică“, se arată în varianta revizuită a PNIESC-ului, disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

Pe partea de energie eoliană, după un blocaj de un deceniu, la finalul anului 2030 România ar trebui să aibă 8,3 GW.

În zona de energie nucleară statul se arată din nou optimist. În 2027, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă va intra în procesul de retehnologizare, dar în 2030 ar trebui să fie din nou contectată la sistem, an în care este estimată punerea în funcțiune a primului proiect SMR local. Astfel, la nivelul anului 2030, România ar trebui să aibă o capacitate instalată în energia nucleară de 1,9 GW, arată proiectul de PNIESC revizuit. Care este nota de plată? Peste 17 miliarde de euro doar până în 2030, arată noul PNIESC. Suma este uriașă, mai ales dacă este raportată la investițiile finalizate în ultimii 30 de ani în producția de energie pe plan local.

În perioada 15 februarie-15 martie, Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice privind proiectul PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) revizut, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. Schimbările pe care le aduce acest nou PNIESC, felul în care vor fi puse în aplicare, care sunt implicațiile asupra sistemului energetic local sau provocările legate de finanțare sunt doar câteva dintre temele care vor fi dezbătute alături de autorități și cei mai buni oameni din domeniul energetic în cea de-a 13-a ediție a ZF Power Summit 2024, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în București.