Ministrul Sănătății:Schimbarea balansului către servicii ambulatorii și către cabinete de medicină de familie, care să facă diagnostic și tratament, reprezintă soluția corectă, ce asigură și sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate

Îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate  din România și creșterea duratei de viață se poate face prin dezvoltarea programelor preventive, care fac acum parte integrantă din noul contract cadru al CNAS, a declarat  Alexandru Rafila, ministrul sănătății, în cadrul unei conferințe de presă.

„Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu toate strategiile sectoriale, cu planul de combatere a cancerului, continuând cu strategia de boli cardiovasculare și cerebrocardiovasculare, pe care trebuie să o aprobăm, cu boli ca diabetul sau boli transmisibile”, a spus el.

Rafila a mai precizat că schimbarea balansului către serviciile oferite în ambulatorii și în cabinete de medicină de familie, care să facă și diagnostic și tratament pentru pacient reprezintă soluția corectă, ce asigură și sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate.

„Această strategie are prevedere din punct de vedere al sustenabilității, iar creșterea colectării fondurilor la fondul de sănătate este o prioritate pentru acest Guvern”.

Anul trecut, CNAS a avut un buget de 54 de miliarde de lei, aproape de două ori și jumătate mai mare față de 23 de miliarde de lei în 2013, potrivit datelor publice. Și bugetul Ministerului Sănătății a crescut de mai bine de două ori în ultimii zece ani, la 23 de miliarde de lei anul trecut.

Legat de cea de-a doua strategie, controlul și limitarea infecțiilor nosocomiale din spitale, Rafila a mai spus că „sunt o mulțime de acțiuni specifice în cadrul acestei strategii”, prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie și a ghidurilor de bune practici, dar se derulează și sesiuni de pregătire a personalului.

„Prevenirea infecțiilor și reducerea la zero nu există nicăieri, dar trebuie să luăm măsuri preventive, dacă discutăm de bacterii multirezistente. Problema este a gravității infecțiilor, acestea trebuie controlate. Scăderea rezistenței la antibiotice este posibilă doar în condițiile în care consumul de antibiotice este supus unui control strict, ne preocupă informarea medicilor, a farmacișitilor și a populației”.

A treia strategie, legată de vaccinare până în 2030, nu prevede niciun element legat de obligativitate, dar acordă sarcini medicilor pentru desfășurarea unei activități corecte de informare, „să ține în frâu bolile infecționase ce pot fi prevenite prin vaccinare”. Atingerea unei ținte de vaccinare se referă că dacă de atinge o anumită țintă riscurile de îmbolnăvire sunt foaret reduse. „Trebuie să ne păstrăm statusul de țără fără epidemii de rubeolă, rujeolă, poliomielită”.

Cu bugete duble la Ministerul Sănătății și Casa de Sănătate, paradoxal, România a regresat la starea de sănătate, potrivit Eurostat:  a urcat pe primul loc în UE la rata mortalității pe afecțiuni ce pot fi tratate în 2020, față de locul 3 în anul 2013 și pe locul trei la rata mortalității pe boli ce pot fi prevenite, față de locul cinci în 2013.