Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare respinge scenariul de recesiune: România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun. Scăderea din T4 este o ajustare conjuncturală. Indicatorii de bază nu indică o deterioare generalizată

România nu se află într-o criză economică, ci traversează o ajustare temporară, în contextul corecțiilor bugetare din ultimii ani, a declarat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, după publicarea raportului INS, care arată o creștere economică de 0,6% în 2025 și două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier.

Potrivit datelor statistice, economia a înregistrat o contracție de aproximativ -0,1% în T3 și de -1,9% în T4 față de trimestrele precedente, ceea ce, în teorie, poate fi interpretat drept recesiune tehnică. Ministrul a subliniat însă că această etichetă „nu reprezintă un verdict asupra economiei”, ci reflectă strict o definiție statistică.

„Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS și monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut și o creștere reală a economiei României. O creștere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor și a contextului.” a transmis Alexandru Nazare pe Facebook.

Ministrul Finanțelor argumentează că încetinirea din a doua parte a anului este corelată cu factori conjuncturali: companii care au redus stocurile, consum mai prudent și corecții după ani de expansiune accelerată bazată pe consum.

În același timp, indicatorii de bază nu indică o deterioare generalizată: șomajul se menține la aproximativ 6%, investițiile publice au depășit 138 miliarde lei în 2025, iar exporturile au crescut cu 4,2%, peste dinamica importurilor, de 2,6%.

Nazare susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimul an au fost esențiale pentru stabilizarea finanțelor publice, menținerea ratingului de țară și protejarea fondurilor europene.

În lipsa acestor măsuri, România ar fi riscat pierderea unor sume importante și presiuni suplimentare asupra capacității de a finanța salarii, pensii și investiții publice, a afirmat ministrul.

Pentru 2026, Ministerul Finanțelor estimează o creștere economică de cel puțin 1%, prognoză pe care o corelează cu evaluările FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.