Ministrul energiei, Sebastian Burduja, pentru Financial Times: Preluarea EON România de către grupul maghiar MVM ar putea fi blocată pe motive de securitate. Oferta a fost mult mai mare decât ceea ce erau dispuși să plătească competitorii, care includeau două companii energetice de stat din România.

Financial Times scrie că oferta grupului maghiar MVM pentru EON România, un important furnizor de energie din România, este în curs de revizuire după ce au apărut suspiciuni legate de motivele din spatele ofertei exagerate, inclusiv temeri privind influența Rusiei, citându-l pe ministrului român al energiei. 

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că preluarea ar putea fi blocată pe motive de securitate, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Spania anul trecut, când Madridul a oprit o fuziune feroviară cu o companie maghiară, parțial din cauza legăturilor acesteia cu Rusia.

„Am văzut un precedent în Spania, unde o tranzacție care implica entitatea maghiară a fost respinsă de un comitet similar cu cel din România”, a spus Burduja. „Va trebui să luăm în considerare toate aceste aspecte pentru a ajunge la o decizie.”

Eon Energie România deservește milioane de clienți români cu electricitate și gaze, având o cotă de piață de aproape 50%, a adăugat acesta.

MVM este a doua cea mai mare companie din Ungaria după venituri și a fost principalul importator de gaz rusesc pentru Ungaria. De asemenea, operează o centrală nucleară proiectată de Rusia în Ungaria, care este extinsă sub egida Rosatom, gigantul nuclear de stat al Moscovei.

Compania maghiară a oferit până la 200 de milioane de euro pentru pachetul majoritar al Eon Energie, pe care Burduja l-a estimat la o valoare de cel mult 50 de milioane de euro. Oferta a fost mult mai mare decât ceea ce erau dispuși să plătească competitorii, care includeau două companii energetice de stat din România.

Burduja a declarat că serviciile de informații vor contribui la evaluarea riscurilor asociate preluării Eon Energie de către MVM.

„Valoarea tranzacției va fi analizată… precum și implicațiile potențiale pe piața energiei”, a spus el. „[Vom] investiga mai departe, probabil cerând și un punct de vedere din partea structurilor naționale de securitate.”

„Nu vom permite intrarea gazului rusesc în țară”, a adăugat Burduja, menționând că România lucrează pentru a exploata propriile resurse de gaze naturale și pentru a cumpăra aprovizionări suplimentare de pe piața spot.

România este deosebit de sensibilă la orice influență rusească, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina și după ce a anulat o alegere prezidențială din cauza presupuselor intervenții rusești.

Prim-ministrul maghiar Viktor Orbán a criticat în mod repetat sancțiunile UE asupra sectorului energetic rusesc, afirmând că Occidentul „se împușcă singur în picior” prin respingerea gazului ieftin. El s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin vara trecută, ceea ce a provocat reacții negative din partea liderilor europeni.

În decembrie, Orbán a declarat pentru Financial Times, după ce a discutat despre afacerea MVM cu premierul român Marcel Ciolacu, că mai există „probleme remarcabile” care trebuie rezolvate.

„Premierul român le-a ridicat și a cerut… să se înființeze un grup de lucru comun pentru a calma pe toată lumea și a face totul transparent”, a spus Orbán, fără a răspunde altor întrebări despre implicarea Rusiei în tranzacție.

MVM a declarat că va coopera cu autoritățile române, dar a refuzat să discute detalii despre ceea ce a numit o tranzacție în desfășurare. Compania a afirmat că portofoliul său regional de achiziții de gaze este diversificat atât în ceea ce privește sursele, cât și rutele și maturitatea.

Gazul rusesc furnizat de Gazprom, companie de stat, „constituie doar 40% din portofoliul comercial regional total”, a precizat compania. Acesta este primit printr-o conductă care traversează Turcia, ultima rută rămasă către Europa după ce un acord de tranzit între Gazprom și Ucraina a expirat pe 1 ianuarie.