Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: Competențele informale și nonformale trebuie să fie certificate și recunoscute pe piața muncii. În sistemul de educație din România ne-a lipsit coerența

Competențele informale și nonformale trebuie să fie certificate și recunoscute pe piața muncii, crede ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

”Competențele informale și nonformale trebuie să fie certificate și recunoscute pe piața muncii, alături de competențele formale. Sistemul de educație din România și toate sistemele de educație au această problemă, cea a dezvoltării insuficiente a mecanismelor de dezvoltare și certificare a competențelor nonformale. Mă refer aici la competențe dobândite prin experiența de la locul de muncă, precum capacitatea de lucru în echipă, de capacitatea de a gestiona proiecte, de inițiativă, de responsabilitate. (…) Sistemul de educație ar trebui să aibă mecanisme de monitorizare a nevoilor angajatorilor, de anticipare a acestor nevoi de formare, în parteneriat cu angajatorii”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul dezbaterii “Viitorul educației și al muncii în era 4.0. Ce ne rezervă viitorul?”, organizată de PwC România.

Cîmpeanu spune că sistemului de educație din România i-a lipsit coerența, iar această problemă trebuie remediată pentru ca sistemul de educație să se adapteze la cerințele pieței muncii din viitor.

„În sistemul de educație trebuie consecvență și coerență, iar în sistemul de educație din România ne-a lipsit coerența. Este un lucru care trebuie remediat pentru că OECD spune că 14% dintre joburi ”riscă” să meargă pronunțat, dacă nu total, spre automatizare, în timp ce 32% dintre meserii vor suferi schimbări radicale.”

Despre învățământul în perioada pandemiei Cîmpeanu crede că niciun sistem de educație din lume nu a fost pregătit, iar acum trebuie să ne concentrăm pe recuperarea materiei pierdute în această perioadă.

”Niciun sistem de educație din lume nu a fost pregătit pentru așa ceva, nimeni nu a făcut față perfect. Sunt pierderi, iar pierderile trebuie recuperate. Sistemele de educație din toată lumea sunt sisteme inerțiale. În România, avem 3 milioane de elevi, 550.000 de studenți și 350.000 de angajați în sistemul de educație. Dincolo de dimensiunea foarte mare, inerția specifică este generată de faptul că deciziile corecte din educație își văd efectele în o perioadă de timp cel puțin medie”, a concluzionat Sorin Cîmpeanu.