Mineralele rare din România au intrat pe agenda strategică a discuțiilor cu Statele Unite. Care sunt cele 3 minerale pe care România spune prin declarații că vrea să le exploateze: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara)

Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuțiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul și Uniunea Europeană caută să își reducă dependența de China pentru materii prime esențiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia și apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegații din România, la care au luat parte și ministrul de externe Oana Țoiu și consilierul economic al președintelui Nicușor Dan, Radu Burnete.   Primul semnal public a venit din partea Ambasadei SUA la București, care a transmis că Statele Unite și țările participante la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază importanța unor lanțuri de aprovizionare sigure și fiabile cu minerale critice, considerate esențiale pentru securitatea economică și națională comună.   Ulterior, ministrul de externe Oana Țoiu a prezentat rezultatele discuțiilor pe Facebook, subliniind că securitatea economică a României și a Uniunii Europene depinde tot mai mult de reziliența lanțurilor de aprovizionare.   „În vizita oficială la Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, în cadrul reuniunii ministeriale dedicate mineralelor critice. Viziunea partenerilor noștri americani este aceeași pe care o susținem și la București: nevoia de a reduce birocrația pentru investițiile strategice, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de transparență și protecție. Mineralele rare nu sunt doar termeni tehnici, ele sunt motorul tehnologiei moderne – de la telefoanele pe care le folosim zilnic și mașinile electrice, până la soluțiile de stocare a energiei verzi”, a transmis ministrul.   Oana Țoiu a adăugat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit și cupru — aliniate la standardele europene și că autoritățile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiții care să genereze locuri de muncă. Totodată, România urmărește consolidarea parteneriatului cu SUA pentru a asigura piețe de desfacere stabile pentru resursele sale.   Radu Burnete, consilier al președintelui Nicușor Dan, prezent la reuniunea din SUA, a subliniat că atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanțurile de aprovizionare, accesul la materii prime esențiale și energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică.    ”Coridorul vertical de gaze; energie nucleară. Atât SUA cât și UE au un nou obiectiv de securitate economică: ca anumite lanțuri de aprovizionare, accesul la materii prime esențiale sau la energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. Este un obiectiv unde Washington-ul și Bruxelles-ul sunt aliniate și unul pe care România îl împărtășește și la care poate contribui”.    În prezent, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China, iar Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. ”Într-o lume în care comerțul a devenit instrument politic și militar, iar lanțurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciție, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilități strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înțelegem, ci să o construim”, a scris Burnete.

Ce minerale rare are România și unde sunt localizate 

Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum și potențial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan și zirconiu, scrie Radu Burnete într-un blog. 

”România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă.”