Miliardele virtuale
Se estimează că s-au publicat mai mult de 40.000 de mii de articole despre lansarea pe bursă a companiei Facebook, așa că unul în plus nu mai contează. Însă pentru utilizatorii uriașei rețele, prețul acțiunilor nu prea are importanță. Oricum sunt prinși în rețelele lor de prieteni, iar pentru mulți dintre ei Facebook este internetul.
Trecând peste scandalul primei oferte publice pentru Facebook și simplificând tot procesul, lucrurile par să stea în felul următor: Facebook a pus pe piață 421 de milioane de acțiuni la prețul de 38 de dolari, culegând astfel circa 16 miliarde de dolari și stabilind valoarea companiei la peste 100 de miliarde. După care a început dezastrul. La ora la care scriu, acțiunile se tranzacționează cu circa 27 de dolari, ceea ce înseamnă că valoarea Facebook a scăzut cu 28% iar Mark Zuckerberg a ieșit din topul celor mai bogați 40 de oameni ai planetei. Se speculează (în glumă, desigur) că dacă trendul se menține, undeva în iunie Facebook nu va mai valora nimic, iar faptul că Zuckerberg mănâncă adesea la McDonald’s capătă o nouă interpretare.
În concluzie, se pare că Facebook a fost mult supraevaluată și s-ar putea ca acei care au comparat baza sa de utilizatori cu cea deținută de LinkedIn și au aplicat regula de trei simplă au avut dreptate să spună că prețul corect ar fi pe la 50 de miliarde de dolari. Desigur, toate aceste miliarde sunt bani “virtuali”, care practic nu există decât pe hârtie, cu excepția celor pe care i-a încasat Facebook. Să fie oare acesta începutul sfârșitului pentru uriașa rețea de socializare, care a depășit de curând 900 de milioane de utilizatori și continuă să crească?
Mai întâi de toate poate ar trebui să vedem de ce a căzut prețul acțiunilor. În esență, problema se leagă de modelul de afacere pe care Facebook l-a urmat până acum: s-a limitat să vândă spațiu de publicitate. Dacă raportăm veniturile de circa patru miliarde de dolari la baza de utilizatori, rezultă că Facebook a câștigat doar vreo 5 dolari pentru fiecare. Tot n-ar fi rău, dacă prețurile practicate de publicitatea online nu ar scădea. Însă ele scad pe măsură ce agențiile de publicitate constată că reclamele plasate în web nu sunt eficiente. Iar cum creșterea bazei de utilizatori s-a datorat în ultima vreme unor țări mai puțin “valoroase” ca putere de cumpărare (precum India, Rusia sau China), analiștii au conchis că veniturile nu vor crește, ci, în cel mai bun caz, vor stagna.
În plus, peste 50% din utilizatori accesează rețeaua de pe telefoane mobile și este de așteptat ca acest procent să crească. Însă display-urile mici ale telefoanelor se pretează mai puțin la afișarea de reclamă decât ecranele computerelor clasice. Facebook are nevoie de o idee genială de marketing, dar compania este condusă de hackeri.
Scenariul pesimist este expus de Michael Wolff în revista Technology Review și merge pe varianta că, dacă nu vine cu o idee care să schimbe întregul joc, Facebook nu doar că se va prăbuși, dar ar distruge tot web-ul. Deoarece Facebook va fi disperată să vândă publicitate, va scădea prețurile. Iar cum publicul potențial va fi de peste un miliard, tarifele pe care le va practica vor deveni un standard de facto în tot web-ul, ceea ce ar distruge majoritatea siturilor care se susțin prin publicitate, deoarece singura lor variantă va rămâne abonamentul plătit. Dar practica de până acum a dovedit că această variantă nu funcționează. În schimb, Bob Cringely nu mai face calcule în bani, ci în ani: durata de viață a tuturor platformelor computaționale de până acum a fost de circa 10 ani, în vreme ce durata supremației unui jucător a scăzut în acest timp, de la 25 de ani în cazul IBM (1960-1985) la circa zece ani în prezent. Așa că, indiferent de motive, Facebook mai are puțină vreme pentru a-și menține dominația. Pur și simplu pentru că așa merg lucrurile. Orice imperiu durează o vreme, apoi piere.
Pe de altă parte, Dallas Laurence este de părere (într-un articol publicat pe Mashable) că, indiferent de valoarea acțiunilor, Facebook nu este în pericol. Argumentele sale se bazează pe uriașa bază de utilizatori (pe care crede că rețeaua o poate dubla fără probleme) și pe volumul imens de date despre aceștia, pe care le-a obținut absolut pe gratis, în vreme ce alte companii cheltuiesc bani grei pe instrumente de analiză și data-mining pentru a extrage date valoroase pentru publicitate. Iar dacă datele sunt noua valută forte, Facebook va obține bani mulți din ele. În fine, oamenii sunt ființe sociale și chiar au nevoie de Facebook. Pentru mulți dintre ei Facebook este web-ul, așa că nu au unde pleca.
Cât timp presa stă cu ochii pe cotații, Zuckerberg s-a însurat, iar Facebook plănuiește să cumpere Opera (pentru a avea propriul browser) și, iarăși, să proiecteze un smartphone. Buffy revine în actualitate.