"Miliardarul fără casă" investește 500 de milioane de dolari în construcția unui spațiu de studiu pentru oamenii de știință
Este miliardar, are o condiție fizică bună și vrea să salveze lumea. Dar este și sărac în posesii, fiind cunoscut drept „omul fără casă„, datorită alegerilor sale neobișnuite. Cu toate acestea, nu contrazice proverbul „cine se aseamănă se adună„ și s-a aflat la un loc cu ceilalți bogați și lideri politici ai lumii la forul economic mondial de la Davos.
Nicolas Berggruen vrea să investească acum 500 de milioane de dolari într-un “spațiu dedicat studiului”, ce va fi construit la marginea orașului LA. El a cumpărat un teren de 180 de hectare și va ridica o mănăstire seculară unde oamenii de știință să poată medita la probleme precum economia mondială sau sistemul ideal de guvernare.
Berggruen a anunțat planurile sale în cadrul unei petreceri organizate în Beverly Hills, unde a avut invitați de seamă precum Eric Schmidt de la Google, Mellody Hobson de la Ariel Investments sau Bobby Kotick, CEO al Activision Blizzard.
Două animale de jucărie par să fie printre puținele lucruri pe care le are Nicolas Berggruen, proprietar, prin holdingul ce îi poartă numele, al lanțului german de magazine Karstadt, al conglomeratului media spaniol Prisa sau al lanțului hotelier Keys din India, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari potrivit Forbes. A renunțat la tablouri, proprietăți scumpe, dar și la cele mai banale lucruri, pe care le dețin mai degrabă oamenii obișnuiți.
Casele, mașinile sau ceasurile de mână, toate ocolesc declarația de avere a unuia dintre cei mai cunoscuți investitori și filantropi. Are 52 de ani, nu s-a căsătorit și nu are copii. Își petrece timpul hoinărind pe întreg globul, din hotel în hotel, singura casă de care își aduce aminte fiind cea de la Paris, deși are rădăcini germanice. Tatăl lui, Heinz, un evreu cunoscător de artă din Berlin, a părăsit Germania în timpul regimului nazist și s-a împrietenit cu Picasso, devenind unul dintre cei mai mari colecționari ai operelor sale. Berggruen își amintește că în adolescență scria noi constituții și se certa cu autoritățile.
A fost deci exmatriculat pentru insubordonare de la internatul elvețian unde studia, a terminat liceul în Paris și s-a mutat apoi la New York pentru a studia finanțe. A început să-și investească economiile în acțiuni și obligațiuni, iar alegerile sale, uneori contradictorii, i-au sporit averea moștenită.
ÎN 1980, A INVESTIT CAPITALUL CÂȘTIGAT ÎN PROPRIETĂȚI DIN SUA, iar în 1988 a participat la construirea unui grup de fonduri speculative pe care le-a vândut băncii Safra. A cumpărat apoi lanțuri hoteliere în întreaga lume și compania producătoare de ochelari FGX, pe care a restructurat-o și a transformat-o într-o companie profitabilă. Iar seria companiilor înviate de Berggruen a continuat: a cumpărat retailerul german Karstadt, aflat în insolvență, în schimbul prețului simbolic de un dolar.
După o investiție riscantă de 70 de milioane de dolari, a reușit să ridice compania la linia de plutire și să salveze astfel slujbele celor 25.000 de angajați. Pe măsură ce averea lui creștea, Berggruen a devenit din ce în ce mai sceptic și a început să renunțe treptat la bunuri: a vândut un apartament din New York și o proprietate aflată pe o insulă din statul american Florida. În final, a ajuns să își depoziteze chiar și hainele la hoteluri din întreaga lume, iar colecția lui de artă este împrumutată galeriilor de artă deoarece a simțit că este “posedat de propriile posesii”. Singurul obiect de care nu se poate debarasa Berggruen este avionul personal de care se folosește frecvent.
Tot cu avionul a ajuns și la Davos, locul unde s-au adunat peste 2.500 de lideri politici și personalități din finanțe și business pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial. “Miliardarul fără casă” se alătură celorlalți 74 dintre cei mai bogați oameni ai lumii. Intervievați înaintea startului reuniunii, ei considerau că situația economiei europene ar trebui să fie o prioritate în agenda conferințelor din acest an.
Recesiunea îl preocupă de mult timp pe Berggruen, care spunea în 2011 pentru The Wall Street Journal că “liderii cad de acord asupra unor lucruri, toată lumea zâmbește, își strâng mâinile, iar apoi toți se întorc la casele lor. La o săptămână după, începe o nouă criză”. Despre întâlnirea din acest an, el a spus că participă pentru ocazia de a avea o conversație bună: “Davos seamănă puțin cu speed-dating-ul. Dar este greu să găsești aceste conversații, pentru că toată lumea are programul încărcat”, a spus Berggruen într-un interviu pentru Bloomberg.