Mihai Marcu: Cum a ajuns tehnologia să revoluționeze serviciile medicale și businessul din spatele lor

Cu un sistem public sub presiune și cu speranța de viață sub media europeană, MedLife mizează pe dezvoltarea unui ecosistem care îmbină cercetarea genetică, analiza avansată a datelor și soluții AI inovatoare, schimbând focusul pe personalizare, unde prevenția trebuie să devină regula, nu excepția. Această abordare ar putea avea efecte directe asupra calității vieții și asupra economiei: mai puține intervenții costisitoare, o populație activă mai sănătoasă și, pe termen lung, un sistem public de sănătate mai sustenabil. Mihai Marcu, CEO & președinte al consiliului de administrație al MedLife Group, povestește care sunt pașii concreți pe care îi face în acest sens, cât de mari sunt investițiile, dar și cum se vor schimba medicina și meseria de doctor.

„Eu cred că orice companie, indiferent de domeniu, fie ea mare sau mică, dacă nu face parte din povestea inovației, nu va mai exista peste câțiva ani. Orice clinică care nu se preocupă să folosească inteligența artificială și tehnologia, cred că în cinci ani va dispărea. Noi, MedLife, ne luptăm să fim lideri de piață de 20 de ani și nu văd nicio altă soluție. Cred că dacă nu ești parte din poveste, pur și simplu vei deveni un furnizor de servicii medicale pentru ChatGPT”, afirmă Mihai Marcu. În opinia sa, în următorii 2-3 ani, oricine va putea lua telefonul pentru a solicita recomandări medicale personalizate. De exemplu: «Copilul meu s-a lovit la genunchi în drum spre școală — unde ar trebui să merg?» Asistentul virtual din telefon va oferi instant soluții – traseul optim până la clinică, estimarea duratei, recomandarea unui loc de parcare și chiar programarea la un medic potrivit, care a tratat cazuri  similare. „Nu vei mai alege tu medicul, ci îl va alege asistentul tău personal din telefon. Nu va mai conta brandul MedLife sau numele Popescu. Asta înseamnă că nu există alternative: ori faci parte din povestea inovației – ai propriile soluții de căutare, propriile sisteme de inteligență artificială care te asistă în diagnostic și sunt validate în practică – ori vei rămâne în urmă. De aici am pornit.”

Concret, ce face MedLife? Grupul nu se limitează la introducerea de echipamente sau servicii noi, ci dezvoltă un ecosistem care îmbină cercetarea genetică, analiza avansată a datelor și soluții AI inovatoare, conform lui Mihai Marcu. Astfel, compania mută focusul pe personalizare, unde prevenția trebuie să devină regula, nu excepția. Și asta în condițiile în care România traversează o perioadă în care sistemul public de sănătate este puternic supus presiunii, iar indicatorii de supraviețuire se plasează sub media europeană. Transformarea are loc printr-o investiție treptată de peste 10 milioane de euro, dintre care 3 milioane  de euro au fost alocate pentru achiziția celei mai avansate tehnologii de secvențiere genetică din lume. Aceasta este una dintre cele mai mari investiții private din România în infrastructura medicală de prevenție, iar efectele vor fi directe asupra calității vieții și asupra economiei: mai puține intervenții costisitoare, o populație activă mai sănătoasă și, pe termen lung, un sistem public de sănătate mai sustenabil.

MedLife mizează pe o tranziție fundamentală: trecerea de la medicina reactivă, în care pacientul ajunge la medic doar atunci când boala se manifestă, la medicina preventivă și personalizată, centrată pe diagnostic precoce, prevenție și îmbunătățire a calității vieții. Este vorba despre o abordare care tratează fiecare individ în parte.

În acest context, MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, a lansat Longevity 100Ă, primul și cel mai amplu program de testare genetică din regiune. Rezultatele programului vor constitui baza primului studiu amplu de cercetare privind particularitățile genetice ale populației active din România, cu scopul de a sprijini dezvoltarea medicinei personalizate și a politicilor de prevenție pe termen lung la nivel național. Proiectul este finanțat exclusiv de Grupul MedLife, din surse proprii.

Genetica este o poveste mai veche…

„În anul 2007 am sunat la Ambasada SUA pentru a obține vize pentru trei medici din cadrul MedLife, care urmau să plece în North Carolina pentru a studia genetica. MedLife întotdeauna a fost un deschizător de drumuri. Știu exact cum ne-am dezvoltat, cum am început să facem achiziții, cum am luat decizia, chiar cu niște sacrificii financiare, de a fi prezenți în aproape toate județele în România cu clinici mari, cu imagistică”, afirmă Mihai Marcu. Tot el adaugă că grupul are o distribuție geografică importantă la nivelul țării, „dar cu siguranță noua discuție este cum te comporți față de ceea ce vine în medicină. Dacă nu inovezi și nu vii cu idei noi care să aducă un aport la modul în care te dezvolți, atunci vei rămâne o clinică deservită de ChatGPT, un grup de medici către care aplicația trimite sau nu pacienți.” În viitorul foarte apropiat, va fi foarte facil de abordat astfel serviciile medicale, mai ales pentru generația tânără. „Copiii noștri vor utiliza acest lucru. Vorbim despre o schimbare profundă, care va avea un impact major în domeniul medical. Această abordare este o nevoie. Eu văd participarea la inovație și schimbare ca o necesitate pentru un operator medical listat care își propune să fie pe piață și peste cinci-zece ani.”

Medicină pentreu fiecare pacient

Această ramură a medicinii este studiată încă din anii 1980. În prezent, o analiză genetică de tip whole genome sequencing poate determina, cu o precizie statistică ridicată, o serie de informații bine stabilite și științific documentate, confirmate de zeci de studii recunoscute de întreaga comunitate medicală din Statele Unite, Europa și Asia. Orice persoană poate avea riscuri medicale semnificative moștenite de la părinți și bunici, iar informațiile genetice ajută la personalizarea tratamentului pentru fiecare pacient. „Medicina este pentru Ioana sau pentru Mihai. Nu este o medicină aplicată doar pentru categorii de vârstă – de 40 sau 60 de ani. Această medicină se adresează fiecărui pacient în parte, de exemplu lui Gigel Popescu, care poate avea de două ori mai multe șanse decât populația generală să dezvolte o afecțiune cardiacă și doar jumătate din riscul mediu pentru cancer digestiv, comparativ cu restul populației.”, explică Mihai Marcu. Astfel, pacientul poate personaliza atât stilul de viață cât și serviciile medicale. „Pare SF, dar nu este. Nu prea am auzit – și nici nu am citit – despre această abordare, însă mie mi se pare perfect normală. Dacă un pacient poate afla care sunt lucrurile de care să se ferească și cele care îl ajută, de ce să nu le folosească? Aplicabilitatea în domeniul medicinei este pur și simplu colosală.”

În momentul în care un pacient intră în spital, această abordare ajută semnificativ atât medicul, cât și pacientul, oferindu-i șanse mult mai mari de a fi monitorizat eficient și de a se vindeca. Pentru un pacient cu dureri de cap și amețeli, cauzele pot fi multiple – de la o boală neurologică, până la o răceală mai puternică, un virus, sau poate chiar o boală autoimună sau un cancer. „Iar un medic care are disponibilă harta de riscuri, nu mai stă să caute ce e specific pentru femeia de 40 de ani sau pentru bărbatul de 50 de ani. Caută punctual”, argumetează Mihai Marcu.

Informațiile privind riscurile genetice personale economisesc, în plus, timp și costuri legate de investigații. Un pacient poate face, de pildă, o scanare RMN full body, care durează o oră și jumate. Dar nici aceasta nu este perfect revelatoare în toate situațiile. „Sunt vizibile chestii mai măricele. Dar un pacient care știe că riscul este de cancer digestiv și de artroză examinează bazinul.”

Există investigații de tip WGS (whole genome sequencing – secvențierea completă a genomului), dar acestea sunt foarte scumpe (2.500 – 3.000 de euro), punctează CEO-ul MedLife. „Dar există două-trei tipuri de analize care fac parte din whole genome sequency, care sunt mult mai la îndemână. Am ales una dintre aceste analize care este oarecum o premieră inclusiv în regiune – analiza genetică Low-Pass Whole Genome Sequencing. Acest tip de analiză scanează o parte a genomului și adaugă date statistice – există studii serioase care arată fără tăgadă că deși tu vezi doar o parte a acestui genom poți deduce o mare parte a lui pentru că el este repetitiv”, afirmă Mihai Marcu. Astfel, grupul a achiziționat recent un aparat de secvențiere genomică de ultimă generație: Low-Pass Whole Genome Sequencing (LP-WGS) pe platforma Illumina NovaSeq X Plus, aceasta fiind o premieră națională. Unul din avantajele acestei tehnologii îl reprezintă prețul, investigația urmând să fie disponibilă la 300-350 de euro.

În primă fază, compania derulează un program de testare genetică gratuită (Longevity 100+) pentru 4.000 de persoane, angajați din MedLife, BCR, World Class și Decathlon. După obținerea rezultatelor, fiecare participant va beneficia de o sesiune de consiliere individuală cu un medic genetician, care va interpreta profilul genetic și va oferi recomandări medicale personalizate, bazate pe particularitățile fiecărui individ.

Pentru a integra aceste informații în rutina de sănătate, participanții la studiu vor avea acces la aplicația MedLife, o platformă digitală dedicată monitorizării rezultatelor și recomandărilor medicale. Aplicația transformă datele genetice brute în planuri personalizate de sănătate, ușor de urmărit și actualizat, oferind pacientului rolul principal în gestionarea propriei stări de bine. Astfel, profilul genomic devine o resursă centrală – completată de date clinice și comportamentale – care permite medicilor specialiști să contureze un plan integrat de măsuri și intervenții preventive, adaptat nevoilor individuale.

„Aș mai adăuga că aplicația este esențială, pentru că trebuie să poată corela rezultatele analizelor cu riscurile fiecărui pacient și, pe viitor, să integreze și datele provenite de la senzorii de mișcare. Ne dorim foarte mult și am avut niște vizite în China, la firme de inovații, pentru a vedea ce senzori pot fi aplicați la un telefon. Am putea afla ritmul cardiac la o persoană care are, de pildă, un risc miocardic mare. Pot fi colectate, cu acești senzori, informații legate de glicemie, tensiune, dacă pacientul transpiră când intră într-o zonă. Astfel de date pot fi coroborate foarte bine cu rezultatul Low-Pass și cu alte rezultate medicale pe care le avem. Proiectul poate să ia o direcție mult mai largă și avem disponibilitatea să investim”, afirmă Mihai Marcu.

În viitorul imediat, aplicația va corela în timp real istoricul medical al fiecărui pacient – rezultatele anterioare de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), precum și investigațiile imagistice (RMN, CT) – cu riscurile individuale de îmbolnăvire identificate prin analiza genomică Low-Pass Whole Genome Sequencing. „Avem în arhive 1.000.000 de captări RMN și CT. Și ne vom afla în situația în care vom corobora riscul genetic născut cu riscurile dobândite, prin rezultatele la analizele pe care le avem. Vor prevala, în alegerea candidaților incluși în studiu, cei care au un istoric medical. Proiectul în sine arată faptul că noi nu ne dorim abonați noi pe care să-i targetăm cu produsul, noi dorim oameni care deja au la noi investigații, pentru că avem nevoie de de aceste date”, subliniază Mihai Marcu. Tot el completează că investigația care va fi derulată în premieră națională de MedLife va urmări „o paletă uriașă de boli – 75, și sper să ajungem la 100”.

Longevity 100Ă permite identificarea a peste 100 de predispoziții genetice, dintre care 75 sunt boli comune, plecând de la cele mai frecvente tipuri de cancere, la afecțiuni metabolice, cardiovasculare, neurologice, autoimune, gastrointestinale, renale sau oftalmologice. De asemenea, testarea genetică oferă informații despre caracteristici legate de stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Concret, testul genetic MedLife îi va ajuta pe pacienți să înțeleagă mai bine de ce anume are nevoie corpul lor pentru o stare de bine. Dincolo de rezultate și date medicale, acest test vorbește despre echilibru între corp și minte, între ritmul vieții și nevoia de refacere, între energie și calm. Analizând modul în care organismul fiecărui pacient reacționează la alimentație, mișcare și odihnă, specialiștii de la MedLife îi vor putea ghida spre o stare de armonie durabilă – baza unei vieți active și sănătoase.

O rază care depășește granițele

În lunile următoare, proiectul va genera rezultate relevante, evidențiind beneficiile integrării datelor medicale istorice cu tehnologiile avansate de secvențiere genomică. În cadrul proiectului, MedLife a achiziționat recent din Statele Unite tehnologii cu o capacitate mare de procesare a datelor, pentru a putea analiza și corela în mod complex toate informațiile medicale ale pacienților, susținând astfel tranziția spre medicina preventivă și personalizată.

Vorbind despre impact, Mihai Marcu evidențiază că acesta nu se regăsește doar la nivelul pacientului și al medicului care îl tratează. „Vom putea evidenția riscurile de îmbolnăvire la nivel național, ceea ce ne va arăta cum ar trebui să arate medicina pentru pacientul român în viitor. Al doilea aspect important este că pot fi depistați pacienți cu boli în faze incipiente. Este o diferență uriașă în a trata un om, o afecțiune cronică de ani de zile, sau o boală în fază incipientă sau a face prevenție. Pentru un sistem de sănătate este o degrevare fantastică. Eu asta aș face. Dacă aș fi ministrul sănătății, aș vrea să știu pentru ce se fac șase spitale regionale, pentru ce boli?

Cu informații ca cele oferite de studiu, se pot face programe, te gândești la viitor, ce vor face copiii, tinerii.”

Mihai Marcu spune că această schimbare de paradigmă poate duce la creșterea efectivă a speranței de viață și a calității vieții. „Oricine poate urmări riscurile pe care le are. Știu ce am de făcut, să trăiesc mai bine și pentru ce e corpul pregătit să facă față, ce trebuie să monitorizez. Este o schimbare majoră, și cred că MedLife va fi un pionier, dacă nu pionierul acestui domeniu și poate nu numai în România, cred că mult mai departe. Nu știu cât e raza de mare, dar depășim granițele țării.

Este foarte evident că aceasta este calea. De ce să nu dezvolți sistem medical după profilul îmbolnăvirilor populației tale? De ce să nu-ți construiești spitale pe regiunile unde te îmbolnăvești?”

Testarea va fi gratuită pentru voluntarii participanți la studiu dar și pentru anumite categorii de pacienți oncologici. La scară largă, serviciul va fi disponibil de anul viitor, fiind deja multe companii interesate să se înroleze în proiect, punctează CEO-ul MedLife. Tot el punctează că „pacienții vor începe să primească rezultatele testării, iar echipa care va explica aceste rezultate trebuie formată”. De pildă, geneticienii trebuie să interpreteze și să explice informațiile, iar în cazul pacienților la care sunt depistate patologii grave trebuie să fie dezvoltat nu doar un plan de comunicare, ci și un plan clar privind pașii următori. Echipa implicată în proiect reunește 20 de specialiști cu expertiză în genetică, bioinformatică și medicină preventivă, sub coordonarea științifică a lui Dumitru Jardan, biolog și doctor în științe.

Una peste alta, Mihai Marcu spune că deși este greu de cuatificat în acest moment amploarea proiectului, este extrem de optimist. „Noi avem un plan, un buget alocat, avem convingere. Am convingerea că o să iasă un proiect absolut spectaculos.”    

PREMIERĂ: Testele genetice avansate sunt realizate cu ajutorul tehnologiei de secvențiere genomică de ultimă generație: Low-Pass Whole Genome Sequencing (LP-WGS) pe platforma Illumina NovaSeq X Plus, recent achiziționată, de MedLife

Carte de vizită

Mihai Marcu este președinte & CEO al MedLife Group, antreprenor & investitor, membru fondator al Romanian Business Leaders

1.Œ Este unul dintre cei mai respectați antreprenori români, cu peste 30 de ani de experiență în business și investiții. Sub conducerea sa, MedLife s-a dezvoltat dintr-o clinică de la parterul unei vile într-un grup integrat de peste 85 de companii, cu o echipă de peste 12.000 de angajați și colaboratori, devenind liderul pieței serviciilor medicale private din România și un exemplu de expansiune regională și inovație.

2. Fost vicepreședinte de bancă la doar 29 de ani, este expert în fuziuni și achiziții (M&A) și unul dintre membrii fondatori ai comunității Romanian Business Leaders.

3. În paralel, derulează proiecte în domeniul turismului și HORECA, contribuind la dezvoltarea patrimoniului local prin pensiuni-muzeu și inițiative culturale în Delta Dunării, Sighișoara și Limanu.

4. Business angel, mentor și coach, Mihai Marcu continuă să inspire o nouă generație de lideri prin deviza sa: „Think Big and Act Fast.”

Istoricul principalelor achiziții

2010 – 2016, furnizor privat de servicii de sănătate:

• Grupul PDR – spital multidisciplinar, ambulatoriu și laboratoare în Brașov.

• Grupul Genesys – spital multidisciplinar, ambulatoriu și laboratoare în Arad.

• Centrul Medical Sama – ambulatoriu, spitalizare de zi și laboratoare în Craiova și alte orașe din zona de sud–vest a României.

• Prima Medical – centru imagistic în Craiova.

• Diamed Center – rețea de laboratoare din București și alte orașe din zona de sud a României. Baza pentru al doilea brand al MedLife – Sfânta Maria.

• Stem Cells Bank – bancă de celule stem în Timișoara.

• Clinica Dent Estet – centre stomatologice în București și principalele orașe din țară.

• Centrul Medical Panduri – unități de ambulatoriu și laborator în București.

2017 – 2020: Primul furnizor privat de servicii medicale listat la Bursa de Valori București

• Almina Trading – ambulatoriu, servicii de imagistică și laboratoare în județul Ilfov.

• Anima – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de ambulatoriu cu contract cu CNAS.

• Valdi Medica – operează Spitalul Humanitas din Cluj.

• Polisano – spital multidisciplinar, ambulatoriu și laboratoare în Sibiu.

• Rózsakert Medical Center (RMC) – ambulatorii și centru stomatologic în Budapesta, Ungaria.

• Solomed – unități de ambulatoriu și laborator în județul Argeș.

• Ghencea – unități de ambulatoriu din zona București, integrate în rețeaua Sfânta Maria.

• OncoTeam – laborator de anatomie patologică și biologie moleculară în București.

• Lotus – hub medical care include și un spital multidisciplinar în Ploiești.

• Micromedica – unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private din zona de est a țării.

• Grupul Ced Pharma – lanț de farmacii din București.

• Pharmachem – distribuitor farma cu o rețea de depozite în București și în întreaga țară.

De-a lungul timpului, creșterea MedLife s-a realizat deopotrivă organic, dar și prin achiziții.

2021 – 2025: Dezvoltare intensă la nivel național și consolidarea unităților și serviciilor

• NeoLife – unul dintre cei mai mari jucători din sectorul medical din România pe segmentul oncologie.

• Life Med și Pro Life – integrate în rețeaua Sfânta Maria.

• OncoCard – spital cu servicii de diagnostic și tratament oncologic în Brașov.

• Tomorad – centru medical de diagnostic și imagistică din Sfântu Gheorghe.

• Centrul Medical de Gastroenterologie din Târgu-Mureș.

• Grupul Medicris – cel mai mare centru de medicină a muncii și servicii conexe din județul Bihor.

• Sălile de sport Sweat Concept – o nouă linie de business, wellness.

• Clinica Opticristal – clinică de diagnostic și chirurgie oftalmologică din Brașov.

• Grupul Medici’s – cel mai important operator medical local din Timișoara.

• Centrul Profilaxis – una dintre policlinicile de top din Timișoara, integrată în rețeaua Sfânta Maria.

• Platforma digitală SanoPass – unul dintre cele mai active start-up-uri din România din sectorul medical, care oferă servicii medicale, wellness și fitness pe bază de abonament sau individual.

• Spitalul Muntenia – cel mai mare spital privat din județul Argeș.

• Grupul Nord – ambulatoriu, laborator și un spital nou multidisciplinar în București.

• Clinicile Sfântul Ilie și Union – integrate în rețeaua Sfânta Maria.

• Centrul Brol Medical – servicii de chirurgie plastică, reconstructivă și estetică și clinică de tratamente dermatologice din Timișoara.

• Centrul Medical Provita 2000 – clinică în Constanța, integrată în rețeaua Sfânta Maria.

• Personal Genetics – centru de genetică medicală umană cu acoperire națională.

• Clinica Medvarix – centru de excelență în tratamentul varicelor și hemoroizilor din Timișoara.

• Grupul Antares – unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private din nord-vestul țării, cu unități de ambulatoriu și laboratoare.

• Grupul Euromedica Baia Mare – spital mediu multidisciplinar, ambulatoriu, laborator și secție imagistică.

• VP-Med Ungaria – clinică modernă pentru proceduri chirurgicale venoase din Budapesta, Ungaria.

• Grupul Routine Med – unitate spitalicească și ambulatorie, completată de servicii de laborator și imagistică medicală în regiunea de sud-est a României.

• All Clinic – a doua investiție în afara granițelor României. Trei clinici multidisciplinare, în Republica Moldova.

De vorbă cu Mihai Marcu, CEO & președinte al consiliului de administrație MedLife Group

Compania va derula un studiu cu datele colectate de la o parte a pacienților?

MedLife și-a propus să deruleze un studiu cu 4.000 de persoane, care vor face gratuit testarea genetică. Ei vor primi rezultatele, iar noi suntem dispuși să urmărim și să le facem și alte analize atât de laborator cât și de imagistică.

Ne-am dat seama că acest tip de studiu, cu scanare Low-Pass, este singurul de această dimensiune din Europa. Al doilea aspect important este că 3-4% dintre acești oameni vor afla lucruri mai puțin plăcute despre ei. Probabil că 1-2% vor afla, făcând alte investigații medicale, că au deja niște afecțiuni de care habar n-au.

În plus, vom avea un eșantion reprezentativ la nivel național, cu 1.000 de persoane. Astfel, vom avea un patern de îmbolnăvire și de riscuri de boli la nivel național. Această informație este importantă pentru construcția strategiei, pentru că investițiile pot fi mult mai precise – pentru cardio, boli neurologice șamd.

Care valoarea totală estimată pentru investiție?

Greu de estimat astăzi. Sunt deja milioane de euro alocați pentru echipamente, dar avem o echipă de oameni, profesioniști, care pot lucra oriunde în lume. Sunt în România secvențiatoare, nu de complexitatea și capacitatea echipamentului achiziționat de noi, care n-au fost pornite niciodată, pentru că nu au specialiștii care să lucreze cu ele. Pentru că nu se poate apăsa pur și simplu un buton ca să pornească, e nevoie de oameni cu pregătire foarte înaltă. Nu e un echipament care poate fi pornit într-un garaj. Fără patru-cinci specialiști, nu funcționează. Acesta este un motiv pentru care este foarte greu să lucrezi cu aceste echipamente. Dincolo de sumele mari, este nevoie de oamenii care au făcut așa ceva. Institutul de Genomică a României nu are tehnologia pe care o avem noi, iar în regiune nu există decât un singur aparat de acest fel.

Avem o echipă de cinci biostatisticieni, dintre care doi sunt aduși înapoi de peste hotare, care nu vor face altceva decât să traducă rezultatele echipamentului, care sunt și ele calibrate, se corelează cu factorii de stil de viață și cu riscurile de îmbolnăvire. Pentru că un rol important îl joacă stilul de viață.

Ce arată testarea Low-Pass?

Noi ne naștem cu un genom, cu un genotip. De-a lungul vieții se formează un fenotip, pentru că modul de viață interferează. Dacă există risc mare de cancer de plămâni iar persoana mai și fumează, evident că riscul de a face cancer crește. Și pe măsură ce trecem de 40-50 de ani, s-ar putea ca expunerea să conteze mai mult decât alți factori.

O componentă importantă pentru cei 4.000 de participanți din studiu este că vom aplica programe care coroborează rezultatele cu analize medicale, astfel încât pentru o parte dintre ei vom putea estima, cu o probabilitate ridicată, dacă vor dezvolta în următorii zece ani unul dintre cele șapte sau zece tipuri de cancer cu cea mai mare prevalență. Aceasta reprezintă o noutate absolută.

Ce s-a schimbat în medicină în ultimii cinci ani?

În ultimii cinci ani am avut un foarte mare avans tehnologic. Primul robot daVinci a venit acum 5 ani și acum este foarte răspândit. Imagistica nu a avansat foarte mult în ultimii cinci ani. CT-uri, RMN-urile – în afară de softurile de analiză de imagine ele nu s-au schimbat fundamental. În gastroscopie încep să apară niște softuri foarte interesante și încep să vadă cu lumină fluorescentă, poate chiar să dea indicii pe oncologie. Cred că investigațiile de ecografie vor fi tot mai importante, pentru că această investigație nu este invazivă și e la îndemâna medicului, probabil va fi următorul nivel de detectare și de screening pe scară largă.

Medicul acum 30 de ani n-avea decât analize de bază, iar pe imagistică (CT sau RMN) se putea baza rar. Acum avem mult mai multe aparate de imagistică, România nu mai e codașă la acest capitol. Per capita, ne plasăm la jumătate față de cât are Germania, dar acolo sunt aparate și în spitale mici. Ca tehnologie de laborator suntem egali cu toată lumea. Acum, medicul român are la dispoziție toate aceste informații – de laborator și imagistică. A apărut peste tot o gamă mare de investigații de imagistică, e absolut normal să găsești în cabinetul unui ORL-ist un endoscop specializat. Lucrurile s-au schimbat fenomenal și atunci medicul a început să se bazeze mult mai rezultate paraclinice – imagistică și laborator – decât pe examenul clinic.

Cred că acum 7-8 ani americanii estimau că un medic trebuie să se bazeze cam 70% pe imagistică și laborator și numai 30% pe examenul clinic. Informația genetică va aduce date suplimentare, cu o precizie de până la 90%. Dar decizia îi aparține în continuare medicului. O mașină nu va înlocui medicul, cel puțin nu în următorii 10-20 de ani. Medicul se folosește de acest „ghidon” (informațiile paraclinice) care începe să fie extrem de acurat, variat și cu un volum de informații, de proceduri uriaș. Știi cu ce riscuri s-a născut, știi toate analize pe care le-a făcut de-a lungul vieții, știi cum a evoluat colesterolul sau hemoglobina, dacă a avut vreodată cel mai mic semn de întrebare la o ecografie, un examen RMN sau CT.

Informațiile sunt importante, dar este alegerea fiecăruia ce vrea să facă cu ele. În principiu, cine vrea să alerge, să aibă o viață mai agitată, să nu doarmă nopțile sau își asumă un stres exagerat la job, se expune unor riscuri.

Cum se va schimba medicina în zece ani?

Cred că peste cinci ani medicul va  știi despre orice pacient care este istoricul medical cu rezultatul la analize și inclusiv cu interpretări oferite de AI. Pe asta pariez. În orice caz, pacientul va putea să știe a doua zi după vizita la MedLife ce riscuri majore de îmbolnăvire are. Și va avea un diagnostic mult mai rapid și mult mai precis decât în alte părți. Sunt convins de asta.

În operații nu cred într-un avans atât de mare. DaVinci este cel mai tare robort de chirurgie din lume și noi avem șase acum; avem cel mai bun robot în neuronavigație și în ortopedie avem doi roboți din vârful de gamă. Ajută, dar e nevoie încă de multă mână de medic și ochi. Și cred că va mai dura, nu văd încă momentul în care pot opera singuri. Aici văd un interval mai lung de timp, poate zece ani.

Dar partea de diagnostic și imagistică se va mișca mult mai repede. Și vom avea device-uri portabile. Pacientul care va veni la MedLife va putea să-și pună la mână un ceas care să ofere date despre tensiune, transpirație, glicemie, apnee în somn, ritm cardiac. Cine face fișă omului pe genunchi nu-i dă șansă să se facă bine.    

„Acum 7-8 ani americanii estimau că un medic trebuie să se bazeze cam 70% pe imagistică și laborator, examenul clinic cântărind numai 30%. informația genetică va aduce date în plus, până la 90%. Dar decizia îi aparține în continuare medicului. O mașină nu va înlocui medicul, cel puțin nu în următorii 10-20 de ani.”

Mihai Marcu, CEO & președinte al consiliului de administrație MedLife Group