Mihai Bârsan, Pareto Report: 95% din oamenii din bula mea de LinkedIn sunt de părere că în România se trăiește mai bine acum decât înainte de aderarea la EU. În schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta

Cele mai apreciate beneficii ale aderării la UE sunt libertatea de a călători, munci și învăța oriunde în Uniune (73%), investițiile străine care au generat locuri de muncă (63%) și fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii (63%), dar românii sunt dezamăgiti de eficiența EU în combaterea corupției, de felul în care vocea României este respectată ca parte din EU și de faptul că țara a pierdut forță de muncă bine calificată, arată raportul Pareto ediția 2025.

Analiza include peste 100 de indicatori care prezintă o imagine a societății românești, obținută prin compararea a două populații: publicul comercial, adică marea masă a românilor adulți și publicul Pareto – primii 20% dintre ei după venit.

“Raportul Pareto oferă context esențial pentru strategii de business și marketing ancorate în realitate.” declară Mihai Bârsan, co-fondator Pareto Report. “De exemplu, 95% din oamenii din bula mea de Linked-in, majoritatea manageri de succes, sunt de părere că în România se trăiește mai bine acum decât înainte de aderarea la EU. În schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta, iar procentul scade la 35% între cei care folosesc frecvent Tik-Tok. Afacerile românești și multinaționale care beneficiază de apartenența noastră la UE ar trebui să facă ceea ce ține de ele pentru a apăra ideea europeană, nu o mai pot considera un dat.”

Cu privire la România ca parte din UE, raportul scoate la lumină un aparent paradox. Doar 43% din respondenți sunt de părere că se trăiește mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Și totuși, când e vorba de acțiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcția Occidentului (Europa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenți nu a menționat Rusia sau China ca o posibilă destinație.

”Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele și percepția publicului în anumite zone. Chiar și ajustat la rata inflației, știm că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariați. În schimb, nemulțumirile legate de lupta împotriva corupției sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Personal, tind să cred că nemulțumirile privind situația curentă generează o re-imaginare a ultimelor decenii.”, a comentat  Dr. Robert Santa, Cercetător-șef Rethink Romania

O altă dimensiune a contextului este fațeta știrilor false. Deși nivelul de încredere în mass media este foarte scăzut, totuși doi din trei respondenți sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliți de știri false — în schimb jumătate dintre aceștia cred că acest lucru li se întâmplă altora.

Dezinformarea e strâns legată și de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ 3 aplicații de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizați (utilizare in ultimele 2 săptămâni). Clasamentul primelor 5 platforme arata astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%

“Fenomenul știrilor false e un aspect esențial de analizat în contextul răscrucii pe plan social și politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educațional al țărilor scandinave, și sesizăm nevoia acută a acesteia și în România (și probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate țările dezvoltate ale lumii). Cu toate că la prima vedere ne gândim la educația prin intermediul școlilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice și de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toți românii, indiferent de vârstă”, declară Manuela Mancaș, fondator AHA Moments și co-fondator The Pareto  Report.

Un subiect important și cu implicații inclusiv asupra comunicării de brand este poziționarea față de familia tradițională. Raportul ne arată că românii sunt în marea lor majoritate conservatori. Nu este o surpriză, având în vedere că famila este de departe cea mai importantă valoare a românilor, cel puțin la nivel declarativ, urmată de cinste și respect.

Un indicator cu implicații în politică și management este încrederea în potențialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenți sunt de părere că bărbații și femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, românii punctează gândirea critică și pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informații solide, dar și asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simțul responsabilității (60%), abilitățile de comunicare (58%) și de integritate (51%).

Raportul Pareto este derulat anual, din 2021, fiind un proiect realizat, in parteneriat, de către AHA Moments si firma de consultanță strategică The Engine.