Micii fermieri răzbat pe rafturile marilor magazine

“Acestea sunt mai bune”, spune vânzătorul din piață, ținându-și mâna în dreptul inimii, ca un fel de garanție că spune adevărul gol-goluț. Se referă la roșiile care costă 10 lei, deși are și la 7 lei și chiar la 6 lei. Ba chiar cele la 10 lei nici nu arată perfect, ca în reclame, dar, argumentează vânzătorul cu părul alb, sunt românești. Mirosul, aspectul și, ulterior, gustul i-au dat dreptate. Și spune singur că marfa mai scumpă se vinde mai bine, chiar dacă taraba pe care își aranjează fructele și legumele nu este într-o piață cu pretenții, ci la Bobocica, una dintre piețele de la periferia Bucureștiului. Doar că produsele de import se găsesc mai ușor și rezistă mai mult – de unde se poate deduce cât de naturale sunt. Cam la fel au acționat până nu demult și cele mai multe super și hipermarketuri, iar acțiunile specifice în care magazinele alegeau produsele românești au fost mai degrabă excepții.

Două sunt principalele motive: cultivatorii de legume produc cantități mici, insuficiente pentru rulajul marilor rețele, și nu pot livra constant, pentru că nu au depozite cu temperaturi controlate în care să păstreze legumele proaspete. În categoria excepțiilor se numără contractul semnate de Carrefour și ferma familiei Stoian din Constanța, care au chiar propria marcă în magazinele francezilor: Ferma Stoian – Legume Românești. Acesta este însă unul dintre puținele astfel de exemple, iar familia constănțeană se numără acum printre cei mai mari producători de legume din țară, sectorul prăbușindu-se în ultimele două decenii. În ultimii ani au fost cultivate doar 2.500 ha cu legume, în timp ce în ultimul an de comunism suprafața totală era de 100.000 ha, declara anterior Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Totuși, suprafața de 2.500 ha nu este foarte relevantă, de vreme ce există terenuri cultivate și nedeclarate.

Odată împărțite fostele CAP-uri, cultivatorilor le vine greu, chiar și în prezent, să se asocieze pentru a-și ușura munca sau pentru a găsi clienți cărora să le vândă legumele. O premieră în acest sens este un proiect derulat de Metro Cash & Carry România care vinde sub marca “De-ale noastre”, legume produse de 200 de mici fermieri români. Programul este, conform oficialilor companiei, unic în țara noastră și vizează, într-o primă fază, agricultorii din bazinul legumicol Poiana Mare, Dolj, aceștia devenind furnizorii companiei pentru patru tipuri de produse: roșii, ardei – gras, capia, gogoșar – castraveți și vinete. Rețeaua germană de magazine asigură desfacerea produselor. Cealaltă piatră de încercare – depozitul de legume – a fost depășit de vreme ce la Poiana Mare a fost construit un astfel de spațiu, care este, conform presei locale, o investiție a omului de afaceri Gigi Nețoiu.

La începutul programului, cei 200 de fermieri primesc semințele pentru răsaduri, iar pe tot parcursul procesului de producție sunt consiliați de un inginer agronom, cconsultant Metro. El sfătuiește fermierii atât în ce privește selecția soiurilor, în funcție de tipul de sol, cât și în privința perioadei optime de recoltare, tehnicilor și mijloacelor de producție sau metodelor de eficientizare a costurilor de producție și resurselor. Legumele “De-ale noastre”, produse prin tehnologii tradiționale, sunt cultivate în solar (în proporție de 70%) sau pe câmp (30%), în proces fiind folosite, preponderent, îngrășămintele naturale.

De la stadiul de idee și până la lansarea proiectului a trecut un an, în 2011 desfășurându-se un proiect pilot, povestesc oficialii companiei. Pe parcursul acestui an, “dorim să extindem proiectul și în alte regiuni ale țării”, declară Dusan Wilms, director general al Metro Cash & Carry România. În plus, completează tot el, compania intenționează să extindă programul și pe alte categorii de legume în primă fază, urmând apoi, “în funcție de rezultate, să decidem dacă va fi dezvoltat și cu alte tipuri de culturi”, mai spune Wilms. Comerciantul german a preluat anul trecut din Poiana Mare 200 de tone de legume, de la “un număr semnificativ mai mic de producători implicați în program”. Anul acesta cantitatea de legume ar putea depăși 500 de tone, însă un rol important în ecuație îl joacă și condițiile meteorologice. “La anul, așteptările noastre vizează creșteri, atât în ceea ce privește producția, cât și în ceea ce privește numărul de agricultori”, adaugă reprezentanții Metro.

Evident, pentru punerea pe roate a acestui program cererea de pe piața a jucat, poate, cel mai important rol. Deoarece gustul searbăd al legumelor de import este o opreliște suficientă pentru cei mai mulți cumpărători, care fie ocolesc roșiile turcești, fie scot câțiva lei în plus din buzunar pentru tomatele românești, cu miros și gust.