Medicii antreprenori: „Avem nevoie de personal medical, de asistenți pentru că vrem să investim. Ne lipsesc protocoalele și politicile de sănătate din sistemul medical“

♦ Planuri și proiecte de investiții există în sănătatea privată, piața are un potențial mare de creștere ♦ Este nevoie de medici, dar mai ales de personal auxiliar bine pregătit ♦ Lipsesc protocoalele din sistemul medical, iar la stat pacientul nu urmează un drum bine organizat când are o problemă ♦ Sistemul privat este „locomotiva“ schimbării care să se transpună și în sistemul de stat.

Modul în care este orga­nizat sistemul sanitar din Româ­nia poate fi mult îm­bunătățit, spun an­treprenorii cli­nicilor și spitalelor private, de pro­fesie medici. Una din­tre provocă­rile comune o re­prezintă găsirea resursei umane, mai ales a a­sis­tenților medicali, în condițiile în care în sănă­tate învățarea este perma­nentă. Lipsesc însă proto­coalele și politicile publice de sănătate care să facă drumul pacientului în sistemul medical mai ușor pentru că nevoia și capacitatea de investiții există.

Acestea au fost câteva dintre ideile dezbătute săp­tămâna trecută la Cluj-Napo­ca de către medicii care au pornit clinici și spitale pe cont pro­priu. Ei au fost prezenți la evenimen­tul „ZF/ BT Health. Sănă­tatea, în prim-plan. Cum arată piața medicală la nivel local?“, organizat de Ziarul Financiar și Banca Tran­sil­vania. Eve­nimentul organizat la Cluj-Napoca a fost primul dintr-o serie de conferințe în care adu­cem la aceeași masă an­treprenorii din Sănătate pen­tru a vedea cum este piața medicală și ce soluții sunt la problemele cu care se confruntă.

„Unde există calitatea vieții, ora­șe­le se dezvoltă, oamenii nu pleacă, even­tual încep să se întoarcă. Vrem să vor­bim despre Sănătate în scopul unei in­flu­ențări într-o direcție bună a unei po­li­tici naționale. Pacienții români cresc o dată cu creșterea economiei, le cresc așteptările pentru servicii medi­cale din ce în ce mai bune. Sistemul medical pri­vat are oportuni­tatea să crească, măcar în linie cu economia, dacă nu mai mult“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania.

În total, Banca Transilvania a fi­nanțat investiții medicale de circa 3 mi­liarde de lei, având o echipă specia­lizată de 60 de oameni care se ocupă exclusiv de finanțări medicale.

„Spre deosebire de alte busi­nessuri, în antrepre­no­riatul medical sunt diferențe când finanțăm. Cel mai importantant element este medicul, antrepre­no­rul care dorește să facă business privat. Ingredientul cel mai important în businessurile medicale este resursa umană. Pot fi finanțare clinicile, clădirile, apa­ra­tura de ultimă generație, dar atât timp cât resursa umană este limitată, aici intervine rolul și abilitatea antreprenorilor de a-și păstra echipele“, a spus Lucia Sîrb, director, Divizia pentru medici, Banca Transilvania.

Resursa umană în Sănătate, o provocare continuă

Mai mulți antreprenori, medici de profesie, au menționat resursa umană slab pregătită, mai ales în partea de asistenți medicali, drept principalul obsta­col în calea dezvoltării.

„Avem în România medici care ies din reziden­țiat și nu știu mare lucru, e­du­cația în sănătate este foarte impor­tantă, încercăm să suplinim și îi trimi­tem la școlarizare și îi educăm în cli­ni­că“, a precizat dr. Carolina Udrea, direc­tor general al Medisprof din Cluj-Napoca.

Medicul Flaviu Cătinaș, fondato­rul Centrului de Pediatrie din Cluj-Napoca, a spus că în următorii ani antreprenorii din România se vor lupta pentru me­dici și asistenți la nivel european, în contextul în care criza de specialiști este una internațională.

Totuși, dr. Teodora Cătinaș din cadrul Centrului de Pediatrie a completat cu ideea că și medicii tre­buie să își asume responsabilitatea unei profesii pe care au ales-o.

„Salariile în sistemul public au crescut, un lucru bun. De unde pe vremea mea de abia așteptai să profesezi și să termini specialitatea, acum constat că sunt colegi la al treilea rezidențiat, faci cinci ani de pediatrie, apoi cinci de psihiatrie pediatrică, apoi încă trei ani de specialitate și tu când mai profesezi și îți asumi responsabilitaea actului medical?“, a spus dr. Teodora Cătinaș.

Lipsa protocoalelor medicale

Un pacient trebuie să fie îndrumat în sistemul medical, iar medicii trebuie să urmeze protocoale clare, prin care să ușureze viața bolnavilor, cred re­pre­zentanții pieței medicale private din Cluj.

„Sunt atâtea lucruri pe care nu le avem în sistemul medical, mă refer la prevenția cancerului, să mergi la Casa de Sănătate și să te întrebe de ce să facem depistare precoce mi se pare absurd. Cei care am fost în Occident într-un spital vedem că toți circulă cu cărți de buzunar foarte stufoase, în care există protocolul de tratare pentru orice. În România, faptul că nu ai protocoale este o problemă, iar în cancer este dramatic pentru că pierzi multe vieți. Nu vorbesc neaparat de Cluj, mă refer la țara întreagă. Fără protocoale, nu ai calitate și nu poți avea controlul calității“, a spus dr. Adrian Udrea, director medical, spitalul Medisprof.

Iar un traseu clar în spitale, alături de o atitudine empatică pentru pacienți ar atrage oamenii să își monitorizeze starea de sănătate.

„Trebuie să avem niște politici de sănătate națională reală, care să fie mediate între stat și privat. Din păcate, la stat nu prea avem standarde, nu avem o politică națională pentru aceste standarde. Trebuie să coborâm către pacient, lucru care nu se întâmplă de multe ori. Acest lucru ar aduce pacientul mai aproape de servicii medicale“, a precizat Conf. Dr. Adela Golea, din cadrul Spitalului Transilvania.

Dezvoltatea sistemului privat, locomotivă pentru cel de stat

Investițiile din sănătatea privată, competiția care crește și pacientul care devine mai selectiv și are așteptări mai mari atunci când ajunge într-un spital sau clinică privată se vor transfera, inevitabil, și câtre sistemul de stat, au mai spus specialiștii prezenți la conferință.

„Principalul factor de atracție pentru medici este dezvoltarea sistemului privat din România, care începe să ofere opțiuni, acces la pacienți, echipamente moderne, un mediu de lucru propice pentru dezvoltare. Sistemul privat va trage după el, ca o locomotivă, și sistemul public“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania.

Iar faptul că salariile au ajuns la un nivel satisfăcător pentru medici, că investițiile în privat există și sunt la standarde din Vestul Europei va genera și reîntoarcerea unor medici din străinătate pentru a profesa acasă.

Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania

► Cu cât serviciile de sănătate sunt mai bine puse la punct, găsești o țară cu atractivitate. Una dintre marile noastre provocări la nivel național este această migrație, o țară care, în loc să crească, devine din ce în ce mai redusă numeric.

► În ultimul deceniu am remarcat o accelerare în dezvoltarea serviciilor private de sănătate din Cluj.

► Unde există calitatea vieții, orașele se dezvoltă, oamenii nu pleacă, eventual încep să se întoarcă.

► Principalul factor de atracție pentru medici este dezvoltarea sistemului privat din România, care începe să ofere opțiuni, acces la pacienți, echipamente moderne, un mediu de lucru propice pentru dezvoltare. Sistemul privat va trage după el, ca o locomotivă, și sistemul public.

► Sistemul medical privat are oportunitatea să crească, măcar în linie cu economia, dacă nu mai mult.

► Avem ponderea cea mai ridicată în piața medicală privată ca finanțator, avem finanțări medicale în total de aproximativ 3 miliarde de lei. Avem o echipă specializată de 60 de oameni care se ocupă exclusiv de finanțări medicale.

Lucia Sîrb, director, Divizia pentru medici, Banca Transilvania

► Businessurile până în 2019 creșteau organic și fiecare avea o vizibilitate pe nișa lui, însă anul pandemic 2020 a venit cu provocări care au întors ordinea, fluxurile și maniera în care au fost desfășurate serviciile medicale.

► Spre deosebire de alte businessuri, în antreprenoriatul medical sunt diferențe când finanțăm. Cel mai importantant element este medicul, antreprenorul care dorește să facă business privat.

► Medicii își doresc, pe lângă condițiile de aparatură și dotare care să le asigure un act medical de calitate, respect, un alt ambient în acel loc de muncă.

► Este și presiunea concurenței, există tentații să migreze către alte clinici.

► Ingredientul cel mai important în businessurile medicale este resursa umană.

► Ne uităm la capacitatea medicului antreprenor de a ști să își țină echipa aproape.

dr. Horațiu Rotar, Clinica Stomatologică Rotar

► Stomatologia din România este aproape eminamente privată. Este un exemplu de performanță față de cea din multe state din Vestul Europei.

► Noi nu ne confruntăm cu lipsă de personal, nu avem medici care să migreze în străinătate, ei sunt antreprenori.

► Noi avem marea problemă a personalului auxiliar care este puțin și nu corespunzător pregătit.

► Trebuie să investim în sistemul privat de sănătate din România pentru a fi locomotiva pentru sistemul public.

► Cât timp în sistemul public nu vom avea criterii de performanță care să diferențieze prestația medicală nu vom avea niciodată progres.

conf. dr. Adela Golea, Spitalul Transilvania

► Trebuie să avem niște politici de sănătate națională reală, care să fie mediate între stat și privat. Din păcate, la stat nu prea avem standarde, nu avem o politică națională pentru aceste standarde.

► Și în oncologie, pediatrie sau altă disciplină, pacientul vine cu o problemă, dar are nevoie de mai mulți specialiști.

► Trebuie să coborâm către pacient, lucru care nu se întâmplă de multe ori. Acest lucru ar aduce pacientul mai aproape de servicii medicale.

► În Cluj avem centru universitar, partea științifică și didactică este locomotiva, sunt oameni care vor să se dezvolte și să încerce, avem partea de IT care ne ajută mult.

► Ce nu este în politicile de sănătate este partea de formare care este o reală problemă, de la portar până la ultimul coleg pentru că medicina se schimbă.

► Abilitățile trebuie construite și susținute. Nu avem de unde să îi luăm de pe piață dacă nu pregătim personalul și nu investim în ei.

Rareș Gavrilescu, director de marketing al Spitalului Transilvania

► Medicii au venit din străinătate cu protocoale, cu know how.

► Procesul de a-i convinge pe medici să vină înapoi în România ține și de proiectele concrete.

► Sunt fricțiuni între medicul care se întoarce din străinătate și medicul din România când trebuie să colaboreze într-un proiect privat.

► Avem încă un proiect de investiție pe endoscopie și vrem stabilizarea a ceea ce avem acum în Spitalul Transilvania pe neurochirurgie și chirurgie generală.

dr. Mirela Susan, fondatoarea Dermavision

► Am deschis primul cabinet în 2010, a fost un drum lung, greu, anevoios. Nu este ușor să fii medic și să ai business.

► Este impn ortant să ne creăm o echipă bună. Pacienții vin și pentru locație, dar relația care se creează cu pacientul este foarte importantă, trebuie să fie una empatică.

► Pe partea de dermatologie nu avem probleme cu medicii, îi găsim foarte ușor. Am probleme la asistenții medicali, care mi se par foarte slab pregătiți.

► Dermatologia devine tot mai privată, cred că piața va crește.

► Partea de investiții în dermatologie este destul de mare, laserele sunt foarte scumpe, ne trebuie aparatură, pentru acest lucru vin pacienții.

► Ne gândim la extindere, ne trebuie un spațiu mai mare.

dr. Vlad Iștoan, Centrul de Implantologie Transilvania

► Vom deschide activitatea în clinica din București.

► Problema este legată de know how-ul în managementul financiar, a afacerii medicale, care trebuie să fie și rentabilă.

► Încercăm să ducem modelul de business în Capitală, vom vedea cum funcționează, îl aplicăm deja în trei județe vecine, așteptăm să vedem cum se va dezvolta.

conf. dr. Răzvan Ciortea, spitalul Novogyn

► Cred cu tărie că businessul medical va avea un trend ascendent, așa cum a fost și în ultima perioadă.

► Ce trebuie să facem noi ca medici? Trebuie să avem un diagnostic bun și un tratament bun, de aici încolo businessul ar trebui să crească. Pentru a crește mai armonios și mai repede însă este nevoie de un know how pe care noi nu îl avem, nu îl stăpânim.

► Ne-am bazat pe bunul simț interuman și a mers treaba dar dincolo de diagnostic și tratament echipa este importantă, finanțarea este importantă, când toate se întâlnesc este soluția de succes.

► Niciodată nu am lucrat cu Casa de Asigurări, am fost un business mic și ne-am gândit că nu vom face față adresabilității pentru că avem un număr mic de paturi.

► Obstretica-ginecologia este specialitatea care are niște protocoale clare, suntem specialitatea chirurgicală care are 80% din acuzațiile de malpraxis, avem protocoale pe care încercăm să le respectăm.

► Ne propunem să ridicăm o nouă construcție, suntem în stadiul de proiectare

Ramona Truță, președinte, Asociația GLICE Cluj

► Noi avem noroc că partea de diabet că programul național de diabet este bine pus la punct, dar avem testul de glicemie, asociația noastră se axează mai mult pe viața de dincolo de diagnostic, despre comunitate, despre comunicarea cu familia, despre exemple că se poate avea o viață cu diabet. Ne axăm foarte mult pe copii.

► Tratamentul în diabet este axat pe afecțiunea respectivă, anul trecut au fost 34 de cazuri noi într-o clinică din Cluj, față de anii anteriori când erau 5 anual. Vedem tot mai mult diabetul la copii.

► Până în toamnă ne propunem să scoatem o broșură de exerciții de reglare emoțională, în diabet e importantă pe lângă partea de tratament și partea psihologică și de nutriție.

dr. Carolina Udrea, director general, Medisprof

► Nu avem probleme cu personalul medical.

► Avem 28 de secretare, tocmai le-am explicat într-o ședință că reprezintă personalul prioritar, adică noi întotdeauna am cultivat ideea că personalul din clinică este o echipă. Nu avem școală de secretariat medical.

► Avem în România medici care ies din rezidențiat și nu știu mare lucru, educația în sănătate este foarte importantă, încercăm să suplinim și îi trimitem la școlarizare și îi educăm în clinică.

► Am mers pe ideea de echipă, unul fără celălalt nu poate exista, am câștigat la personal și în piață. Cu siguranță mai sunt cei care pleacă dar nu atât de mulți.

dr. Adrian Udrea, director medical, spitalul Medisprof

► Sunt atâtea lucruri pe care nu le avem în sistemul medical, mă refer la prevenția cancerului, să mergi la Casa de Sănătate și să te întrebe de ce să facem depistare precoce mi se pare absurd.

► Toți cei care am fost în Occident într-un spital vedem că toți circulă cu cărți de buzunar foarte stufoase, în care există protocolul de tratare pentru orice. În România, faptul că nu ai protocoale este o problemă, iar în cancer este dramatic pentru că pierzi multe vieți. Nu vorbesc neaparat de Cluj, mă refer la țara întreagă.

► Fără protocoale, nu ai calitate și nu poți avea controlul calității.

► Am avut un control de la Casa de Asigurări, au stat o săptămână, se uită să vadă dacă este scris ceva la fiecare capitol.

► Avem un program național de sănătate cu mulți bani în oncologie, dar cine controlează că aceste medicamente sunt date la momentul potrivit?

dr. Flaviu Cătinaș, Centrul de Pediatrie

► Principala problemă este deficitul de personal medical și auxiliar dar eu cred că în anii care vin ne vom izbi de adevărata problemă. Deficitul de personal medical este la nivelul Europei iar pentru absolventii de facultate și tinerii rezidenți se va lupta o piață europeană nu doar noi în România.

► Acum câțiva ani un coleg mi-a spus că i s -a oferit un loc de muncă în Germania și a stat să calculeze cât câștigă acolo și cât câștigă aici și după ce a pus în balanță a decis să rămână la noi. Toți ceilalți medici la fel vor judeca în anii care vor veni și își vor face socoteala dacă stau sau nu în România.

► În Republica Moldova medicii au protocoale pentru că nu au Colegiul Medicilor, iar dacă există un caz de culpă medicală ei nu mai sunt judecați de comisiile de specialitate din cadrul colegilor ci ajung direct în instanță și atunci medicii au cerut protocoale.

dr. Teodora Cătinaș, Centrul de Pediatrie

► Când salariile nu vor mai crește, nici salariile rezidenților nu vor mai crește deci tinerii nu vor mai fi încurajați să facă al doilea rezidențiat,

► Sistemul privat trebuie să ofere șansa tinerilor medici să  se formeze, dar îi trimitem la traininguri? Altfel nu vom fi niciodată competitivi.

► Salariile în sistemul public au crescut, un lucru bun. De unde pe vremea mea de abia așteptai să profesezi și să termini specialitatea, acum constat că sunt colegi la al treilea rezidențiat, faci 5 ani de pediatrie, apoi 5 de psihiatrie pediatrică, apoi încă 3 ani de specialitate și tu când mai profesezi și îți asumi responsabilitaea actului medical?

► Rezidențiat înseamnă responsabilitate redusă, bani puțini și siguri, și ne formăm, dar întrebarea este dacă ne formăm în ce trebuie? 

prof. dr. Valentin Munteanu, spitalul Humanitas

► Eu cred că problema în esență este legată de cum se finanțează un sistem, avem cei mai răi parametri în sănătate, suntem pe locul 1 în Europa la mulți indicatori, modul în care se finanțează serviciile medicale este esențial, nu poate să fie un sistem sănătos dacă sistemul public nu este sănătos.

► Cei care au investiții decente cu ajutorul băncilor și clienți ce își permit investițigații, pot fi fericiti, dar mulți dintre noi nu suntem fericiti, cei care facem chirurgie generală de exemplu, pentru că investițiile sunt mult mai mari și clienți mai puțini.

► Domeniul privat va crește foarte mult pentru că va crește economia, aș fi fericit dacă ar putea să existe o altă implicare în sănătate, să vedem un management corect si bun al resurselor.

► Ce le oferim noi medicilor noștri la privat? Bani mai multi, le oferim o echipă, atmosfera și foarte mulți lucrează cu noi pentru că își pot organiza activitatea așa cum visează, ne adaptăm rapid la nevoile care apar. Sistemul public e mai lent in reacții.

dr. Sorina Răduțiu, clinica Recardio

► Fac parte din acea categorie de medici care s-au întors în țară după 11 ani în care am profesat în Franța, unde am activat în al doilea centru de transplant cardiac.

► Întoarcerea în România nu are nicio legătură cu partea financiară, cel puțin în ceea ce mă privește pe mine. Dacă lucrezi într-o specialitate care îți permite să te dezvolți, indiferent dacă este o specialitate medicală sau chirugicală, întoarcerea acasă nu are nicio legătură cu partea financiară.

► Eu am primit foarte multe oferte de lucru când am venit în România. Există și o parte de inconștiență pentru că în momentul în care vii în țară nu ești așteptat cu covorul roșu, dimpotrivă.

► Dacă ești stăpân pe meseria pe care o ai este imposibil ca având o oarecare perseverență să nu reușești să lucrezi la stat sau la privat.

► Nu reușim să stabilim niște asociații profesionale să ne permită să ne dezvoltăm mult mai bine, astfel încât să nu fim nevoiți să fim pe cont propriu. În cardiologie nu putem să facem față concurenței străine, investitorilor turci, italieni de pe piața locală.

► Aș recomanda tinerilor specialiști din România să meargă să aibă un contact pe o durată determinată pentru a vedea alte sisteme de sănătate și altă mentalitate.