Maxim istoric pentru numerarul în circulație în 2020. Românii aveau 88 mld. lei cash la finalul lunii noiembrie 2020, în creștere cu 19% față de 2019

♦ Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la peste 8% din PIB în prezent ♦ Ritmul de creștere al numerarului este mult peste rata inflației ♦ Cele mai mari creșteri anuale ale numerarului în circulație s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an.

Cash-ul din economie a urcat până la un vârf de aproape 88 mld. lei la sfârșitul lunii noiembrie 2020, după o creștere de 19% comparativ cu nivelul din aceeași perioadă din 2019, după cum arată datele centralizate de Banca Națională.

În termeni nominali, aproximativ 14 miliarde de lei au intrat în economie în ultimul an.

Față de nivelul din octombrie 2020, numerarul în circulație s-a majorat în noiembrie cu 1,8 mld lei, respectiv cu 2,1%.

Criza sanitară provocată de pande­mia de COVID-19, care a răspândit panică și turbulențe la nivel internațio­nal, a generat tensiuni și în domeniul mo­netar, bancar și financiar, cu retra­geri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabi­li­tate a cursurilor de schimb.

Preferința pentru lichiditate este spe­cifică perioadelor de criză.

Un moment de referință din 2020 a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziție, având în vedere și carantina impusă de autorități.

Și guvernatorul BNR Mugur Isăres­cu spunea la finele lunii martie 2020 că în perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale in­stituțiilor de credit, pentru a acoperi cere­rea popu­lației și a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă. Însă, ulterior aceste retrageri s-au mai redus.

Bancherii spuneau în anii trecuți că în perioada sărbătorilor de iarnă înregis­trau creșteri și de până la 20-30% ale su­me­lor retrase de clienți de la bancomate.

Cash-ul a atins maxim după maxim în 2020, tendința fiind de accelerare a ritmului de creștere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei economice mondiale își făceau simțită prezența pe piața locală, cash-ul din economie a ajuns la un nivel de 3,5 ori mai mare.

În raport cu volumul depozitelor în lei ale populației, numerarul în cir­cu­lație reprezenta în noiembrie 2020 mai mult de jumătate, respectiv 60%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populației în lei, cât și cele în euro, numerarul este de circa trei ori mai mic.

Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în 2020.

Ritmul de creștere al numerarului este mult peste rata inflației, care a oscilat în 2020 în jurul a 2-3%.

În ultimul deceniu, numerarul din circulație a înregistrat creșteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepții în perioada de criză. Nivelul banilor existenți în economie a crescut accelerat între anii 2004 și 2008, perioada de boom a economiei, când și activitatea de creditare creștea spectaculos.

Practic, cele mai mari creșteri anua­le ale numerarului în circulație s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Numerarul aflat în circulație a înre­gistrat o scădere de 5% în 2009, când populația a început să econo­miseas­că mai mult pe fondul unui sen­timent de prudență, pentru ca ulterior – în 2010 și 2011 – să revină la creșteri de două cifre.

Volumul ridicat al numerarului în circulație evidențiază că preferința majorității românilor pentru plățile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menține, continuând tendința de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă și tranzacțiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană. Potrivit specialiștilor, principalii factori care au stimulat creșterea numerarului în circulație de-a lungul anilor au fost creșterea consumului, nivelul redus de educație financiară, veniturile reduse ale românilor, dar și absența unor soluții alternative de plată în sectorul public.