Materiale de construcții „made in Romania"

PRODUCĂTORUL DE VOPSELE SARCOM RÂMNICU VÂLCEA, controlat de antre-prenorii Aurel și Marinică Potop, și-a luat inima în dinți anul trecut, când a început să analizeze oportunitățile de export, iar în 2013 deja a demarat primele livrări către Bulgaria. „Lipsa consumului intern ne-a determinat să ieșim pe piețele externe. În ultimii doi ani cererea internă a scăzut continuu și eu nu văd semne că situația se va îmbunătăți, ba dimpotrivă„, spune Marinică Potop, director și acționar al companiei Sarcom. Astfel, piața de materiale de construcții, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcțiilor, a scăzut și anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informațiilor furnizate de Asociația Producătorilor de Materiale de Construcții din România.

Compania Sarcom, care deține o fabrică la 10 kilometri distanță de municipiul Râmnicu Vâlcea și are circa 130 de angajați, speră să trimită la extern circa 5-7% din vânzările totale de anul acesta, estimate la aproape
7 milioane de euro.

„În orice caz este foarte greu să pătrunzi pe o piață nouă cu o marcă nouă. În general, piețele (externe – n.red.) sunt conservatoare, dar la fel este și cea internă„, recunoaște Potop. El spune că este încă prematur să vorbească despre planurile pentru următorii 2-3 ani în ceea ce privește exporturile și că totul depinde de modul în care vor fi primite produsele fabricate la Vâlcea de clienții străini. „Noi dorim să creștem permanent exportul, dar nu depinde numai de noi„, explică șeful Sarcom.
Un alt producător local care a început să privească spre piețele externe în ultimul an este Final Distribution, care are o fabrică de țiglă metalică și de jgheaburi și burlane la Băicoi, județul Prahova. Chiar dacă a început cu piețe din apropiere,  precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova și Ucraina, ulterior Final Distribution s-a aventurat și mai departe, semnând în această vară două contracte de distribuție în Tanzania, respectiv Suedia. „Dacă ne referim la piața europeană, aici putem discuta de două tipuri de piețe și anume piața est-europeană și cea vest-europeană. Aceste două piețe au ca numitor comun competitivitatea, dar cu o mare diferență„, spune Dan Mircescu, acționar și director general al Final Distribution. El adaugă că această diferență vine din faptul că în vest competitivitatea înseamnă calitate, în timp ce în est acest lucru înseamnă preț mai mic.

Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 4,5 milioane de euro, estimează că exporturile vor reprezenta anul acesta circa 10% din rulajul de peste 5 mili-oane de euro prognozat pentru 2013. Compania a prins gustul exporturilor abia anul trecut, după ce a testat câteva piețe de desfacere. Și-a încercat norocul mai întâi în Slovenia, Franța și Spania, iar următoarele țări cucerite au fost Republica Moldova, Polonia și Ucraina.

În situația producătorului de vopsele Sarcom și a celui de țiglă metalică Final Distribution sunt o serie de alți jucători din piața materialelor de construcții, cu diferența că unii dintre ei s-au orientat către exporturi în urmă cu mai mulți ani.
Este cazul producătorului de adezivi, vopsele și polistiren AdePlast, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuț, care a exportat anul trecut produse în valoare de peste un milion de euro, în condițiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42,5 milioane de euro. Pentru anul acesta, Bărbuț spunea în urmă cu câteva luni că și-a setat un obiectiv extrem de ambițios, și anume exporturi de 5-8 milioane de euro, iar pentru a ajunge la o asemenea cifră a inaugurat mai multe fabrici în ultima perioadă, la Oradea, Ploiești, respectiv Roman.

Și Arcon Sfântu Gheorghe, companie deținută de omul de afaceri Ioan Țițeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Cei doi producători de materiale de construcții amintiți mai sus au intrat cu produsele lor inclusiv în țările arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani una dintre destinațiile preferate pentru firmele românești din industria construcțiilor. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască șosele în aceste țări, așa cum este cazul firmel Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent construiește o autostradă în Irak.

Chiar dacă pentru mulți producători exporturile au reprezentat o gură de oxigen pe timp de criză, nu în puține cazuri intrarea pe o piață externă s-a făcut cu mari riscuri. „La export trebuie să lucrezi cu plata integrală în avans. Ceea ce recomandăm cu căldură, deoarece riscul de neplată există și uneori este chiar accentuat. E o provocare pentru că e o piedică în procesul de vânzare, dar în același timp o centură de siguranță„, susține Ciprian Oprea, director general și acționar al grupului MCA, specializat în producția și comercializarea de uși de garaj și rulouri pentru ferestre. El estimează că circa o treime din cifra de afaceri de anul acesta, estimată la 8-9 milioane de euro, va merge la export, în țări precum Belgia, Franța, Austria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

Chiar dacă exporturile ar putea reprezenta un debușeu de creștere pentru mulți producători autohtoni, doar anumite materiale de construcții se pretează pentru livrarea la extern, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul, cărămizile sau prefabricatele, spre exemplu, nu pot fi duse la export, în contextul în care costurile mari de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 2-300 de kilometri distanță de fabrică.

Chiar dacă pot crește datorită exporturilor, producătorii de materiale de construcții așteaptă în continuare revenirea economiei interne, care reprezintă până la urmă principala piață pentru ei. „Oricum, eu cred că cei care au susținut și susțin în continuarea creșterea PIB bazată pe export se înșală. Cea mai sănătoasă creștere este cea bazată pe consum intern„, conchide Marinică Potop de la Sarcom Râmnicu Vâlcea.