Matematica viitorului fără fum

În 2021, Philip Morris a investit aproape 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde compania deține capacități de producție pentru tehnologia IQOS. În următorii doi ani, businessul are în plan să dubleze această investiție. La ce valoare va ajunge suma totală pe care jucătorul a bugetat-o în plan local în ultimii ani?

Concentrarea noastră rămâne repoziționarea businessului de la țigări, la alternativele fără fum. Vom face asta investind în îmbunătățirea experienței consumatorului, aducând inovații pe piață. Vom investi atât în fabrica de la Otopeni, cât și în infrastructura comercială și oameni”, a conturat planurile de viitor ale companiei, Daniel Cuevas, director general al Philip Morris România, într-o conferință de presă organizată recent. Potrivit lui, Philip Morris deține 80% din piața locală de tutun încălzit, tehnologia IQOS, lansată de companie, fiind adoptată în prezent de peste 200.000 de români. Executivul spune că în intervalul 2017-2021, în transformarea fabricii din Otopeni deținută de companie, au fost investiți 500 de milioane de dolari, fondurile fiind direcționate inclusiv în dezvoltarea capacităților de producție a tehnologiei IQOS. Dintre aceștia, doar în 2021 au fost investiți aproape 100 de milioane de dolari. „Astfel, fabrica din Otopeni se află în centrul strategiei noastre pentru viitor, alături de alte șapte fabrici care produc consumabile pentru IQOS. Trei dintre acestea se află în Uniunea Europeană: cele din România, Grecia și Italia. În 2022-2023 vom investi încă 100 milioane de dolari în fabrică”, anunță el.

Dragoș Bucurenci, director external affairs al companiei, susține că în acest moment, în România, categoria produselor fără fum a ajuns la 4,6% din piața totală de nicotină la finalul anului trecut. Potrivit lui, acest lucru se datorează, în parte, și investițiilor pe care PMI le face în plan local, subliniind că impactul acestora nu este vizibil doar la nivelul companiei pe care o reprezintă, ci la nivelul întregii economii românești. „Cu ajutorul acestor investiții, am creat 300 de noi locuri de muncă, iar 92% din producția fabricii din Otopeni a ajuns să fie exportată în 54 de piețe de pe cinci continente. Astăzi, utilizatorii de IQOS din Tokyo, Londra, Paris, Amsterdam, Ciudad de Mexico și Kuala Lumpur cumpără consumabile fabricate la Otopeni, lângă București.”

Acest lucru spune că se vede și din balanța comercială a României – „de la începutul acestor investiții, în 2017, exportul de bunuri din categoria alte tutunuri și înlocuitori de tutun au crescut de aproape 20 de ori, iar în 2020 au fost de 669 de milioane de euro. Astăzi, acestea se situează în top 5 exporturi agroindustriale ale României și surclasează exporturile de semințe de floarea-soarelui, în condițiile în care România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană”. În ciuda acestui lucru, Bucurenci amintește că România are în continuare una dintre cele mai mici rate de conversie a fumătorilor la produsele alternative din tutun din Uniunea Europeană. În plus, adaugă el, România se află într-un grup restrâns, și deloc de invidiat, de state membre ale UE în care procentajul fumătorilor din populație este în creștere față de anul 2017.

Explicația ar fi, potrivit lui, dezinformarea. Într-un sondaj internațional pe care îl citează, care a inclus și respondenți din România, aproape 8 din 10 persoane chestionate spun că fumătorii, care altfel ar continua să fumeze, au nevoie de informații corecte și de acces la alternativele fără fum, iar șase din zece fumători ar trece la o alternativă mai bună, așa cum sunt produsele care încălzesc tutunul, dacă ar ști care este diferența dintre acestea și țigările convenționale. „Este evident că eforturile de a-i convinge pe fumători să se lase de fumat și de a-i descuraja pe nefumători să se apuce de fumat sunt departe de a da rezultatele scontate. În fața acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluții pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăți, și să învățăm din rezultatele altor țări, așa cum sunt Marea Britanie și Noua Zeelandă.”

Categoria produselor inovatoare fără fum are potențialul de a crește, adaugă el, dar are nevoie de sprijin. „Un cadru fiscal care să încurajeze investițiile și dezvoltarea categoriei și o reglementare în funcție de profilul de risc al produsului. Mai simplu spus, toate produsele din tutun ar trebui reglementate, dar nu toate produsele din tutun ar trebui reglementate în același mod.” Despre riscurile care ar putea să apară în derularea investițiilor din plan local, Bucurenci spune că atunci când faci o investiție, când pariezi pe viitor, pariezi pe un cadru de reglementare și pe o politică fiscală cât de cât predictibile. În momentul în care acestea s-ar schimba radical, acest lucru spune că ar afecta, cu certitudine, condițiile în care compania poate face respectiva investiție.

„În acest moment mizăm pe o astfel de predictibilitate, dar nu cred că e un secret pentru nimeni că asta este la mare căutare în România, mai ales atunci când este vorba de fiscalitate. Noi nu avem în acest moment un calendar de accizare pentru țigări sau pentru produsele din tutun încălzit. Sperăm că Ministerul Finanțelor va adopta unul, dar până la acel moment nu putem vorbi cu adevărat de predictibilitate fiscală în acest domeniu.” Potrivit reprezentanților PMI, în plan global există peste un miliard de fumători, iar în România, aproape 5 milioane. Deși spune că nu poate face o estimare a modului în care numărul de fumători din România a evoluat în pandemie, Bucurenci susține că se remarcă „o creștere semnificativă a numărului de țigări vândute anual” în plan local, însă, potrivit lui, aceasta „este oarecum o eroare de optică: nu s-au fumat neapărat mai multe țigări, dar mult mai multe s-au vândut în mod legal, au ajuns sume la bugetul de stat și de-acolo banii au putut fi investiți în infrastructură”, traficul ilicit de țigări fiind, astfel, redus.

Dragoș Bucurenci, director external affairs, Philip Morris România: „În fața acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluții pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăți, și să învățăm din rezultatele altor țări, așa cum sunt Marea Britanie și Noua Zeelandă.”