Matematica razboaielor

Terorism si matematica: poate exista vreo legatura intre cele doua? Un posibil raspuns l-ar putea detine doi savanti britanici. Cei doi au concluzionat, pe baza unor calcule matematice, ca frecventa si intensitatea razboaielor si ale actelor de terorism nu e pe atat de intamplatoare pe cat s-ar putea crede, scrie The Economist.

Neil Johnson de la Universitatea Oxford si Michael Spagat de la Royal Holloway College din Londra au inceput prin a analiza datele furnizate de IraqBodyCount, organizatie care grupeaza oameni de stiinta irakieni si al carei scop este sa monitorizeze pierderile de vieti omenesti din Irak. Dupa ce le-au analizat, cei doi le-au comparat cu „cifrele“ razboiului din Columbia si au constatat ca, desi au fost declansate de cauze diferite, cele doua razboaie au evoluat asemanator.

Johnson si Spagat cred, de aceea, ca pot fi imaginate niste „modele“ de evolutie a razboaielor pornind de la pierderile de vieti omenesti inregistrate.

Studiile de acest tip isi au originea intr-o serie de descoperiri facute in 1948 de fizicianul englez Fry Richardson, care a analizat evolutia conflictelor din perioada 1820-1945. Fizicianul a intocmit un grafic in care a inclus statisticile mai multor razboaie, iar rezultatul a fost uimitor: Fly a descoperit ca numarul de victime nu variaza pe o scara larga sau in mod haotic, ci poate fi trasat dupa o relatie matematica denumita „power law“. Relatia e aplicabila in multe domenii stiintifice si in sisteme cu grad mare de interactiune – cum sunt si razboaiele. Periodicitatea cutremurelor de pamant de diverse intensitati sau fluctuatiile pietei de actiuni sunt doar doua exemple in care este folosit, pentru a le previziona evolutia, modelul „power law“.

In luna mai a acestui an, Aaron Clauset si Maxwell Young de la Universitatea din New Mexico au modificat metoda lui Richardson, incercand sa o aplice la studiul actelor teroriste. Insa, in loc sa noteze pierderile generale dintr-un conflict, cei doi au schitat pierderile umane din incidente individuale.

Ideea care s-a desprins in urma cercetarilor e ca, asemeni cutremurelor sau fluctuatiilor de pe piata actiunilor, actele teroriste se produc cu o anumita frecventa si ca, atentie, potrivit indicelui actual, tarile din cadrul G7 sunt mult mai expuse atacurilor teroriste de mare intensitate decat celelalte tari. Lucru care deja nu mai trebuia demonstrat.