Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

♦ Masa salarială a ajuns în 2021 la un nivel-record în valoare absolută: 91 de miliarde de euro, în creștere cu aproape 5 miliarde de euro față de anul 2020 ♦ Ca pondere în PIB, masa salarială din România a fost de 37,9% în 2021, sub nivelul din 2020 (39,5%) ♦ În Germania, masa salarială este echivalentul a 53% din PIB.

Masa salarială din România, indicatorul format din totalitatea  salariilor, a taxelor și a contribuțiilor aferente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 de miliarde de euro în 2021, în creștere cu aproape 5 miliarde de euro față de anul 2020. Față de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

„Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital și muncă, în funcție de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Și, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situația aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situația se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piața de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulți și există și niște nepotriviri în legătură cu structura ofertei și a cererii de forță de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

Creșterea salariului minim pe economie, creșterea salariilor din sectorul bugetar, majorările salariale făcute în sectorul privat pentru atragerea de candidați pe o piață cu deficit, dar și diversificarea pachetelor de beneficii oferite angajaților au fost printre factorii care au condus la creșterile de salarii din ultimii ani.

De altfel, un sfert din masa salarială este reprezentată de cheltuielile cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care au fost echivalentul a 9,4% din PIB în 2021, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe.

Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB. Spre comparație, media Uniunii Europene indică un nivel al masei salariale care reprezintă 47,7% din PIB, cu aproape zece puncte procentuale mai mult decât nivelul înregistrat anul trecut în România.

„Cred că în România în primul rând și în general în Europa în momentul de față este o situație de așa natură încât ponderea muncii în valoarea adăugată, respectiv ponderea salariilor în valoarea adăugată, o să crească. Și probabil că mai este și o anumită distorsiune creată în datele statistice, deoarece la noi sunt foarte multe persoane care își obțin veniturile care sunt de fapt venituri din muncă sub alte forme, vorbim aici de tot ce înseamnă PFA-uri, tot ce înseamă dividende de la mici mici firme care sunt, de fapt, o șmecherie fiscală pentru a optimiza impozitarea. Dar, în realitate, ele probabil că ar trebui să fie trecute ca salarii“, a mai spus Aurelian Dochia. Germania este statul european cu cea mai mare pondere a masei salariale raportată la PIB: 53,2%. Pe următoarele locuri în top se află Slovenia (unde masa salarială este 51,7% din PIB), Franța (51,3% din PIB), Danemarca (51,1% din PIB) și Austria (50,3% din PIB).

La polul opus se află Irlanda (cu o masă salarială care reprezintă 26,1% din PIB), Grecia (36,6% din PIB), România (37,9% din PIB), Polonia (38,7% din PIB) și Ungaria (40,2% din PIB).

„Sunt aproape sigur că masa salarială din România este mai mare, dar nu spun că veniturile din muncă realizate prin PFA-uri sau prin microîntreprinderi reprezintă singura explicație. Sunt mai mulți factori. Poate că și schimbările care se fac acum în materie de fiscalitate ar putea să contribuie la aducerea unei părți din salarii către eticheta statistică corectă“, a mai spus Aurelian Dochia.