Marius Ștefan, președintle RBL: Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului și am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%

♦ Dan Șucu, Concordia: Noi, oamenii de afaceri, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-și micșoreze propriile cheltuieli ♦ Marius Ștefan, președintele RBL: Înțelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente ♦ Consiliul Investitorilor Străini (FIC): Orice ajustare legislativă trebuie să aibă în vedere păstrarea acestui trend pozitiv care reprezintă o resursă importantă pentru economie și consolidarea bugetului de stat.

Reprezentanți ai patronatelor, antreprenorilor din România și investitorilor străini au publicat puncte de vedere cu privire la discuțiile despre majorarea de taxe sau scăderea cheltuielilor bugetare pentru a echilibra bugetul de stat. Punctul comun al opiniilor a fost reducerea reală a risipei de la bugetul de stat, ca primă măsură, înainte de modificarea taxelor.

„Înțelegem că datoria publică și deficitul bugetului de stat sunt în creștere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-și micșoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, transmite Dan Șucu, președintele confederației patronale Concordia.

Nu vrem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să știm care sunt regulile jocului, a transmis, de la ZF Live,  Marius Ștefan, președintele Romanian Business Leaders (RBL), o organizație antreprenorială cu 500 de membri: Nu cerem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să știm care sunt regulile jocului. Vrem să fim competitivi ca țară în UE și în multe domenii suntem, dar am vrea să știm care sunt regulile, strategia, să ne desfășurăm activitatea, să facem investiții etc.

Declarațiile reprezentanților mediului de afaceri vin în contextul în care în ultimele săptămâni s-au vehiculat în spațiul public mai multe măsuri pe care guvernul urmează să le ia pentru a acoperi deficitul bugetar. Printre acestea se numără și majorări de TVA pentru anumite categorii de produse care beneficiază de cotă redusă sau de anularea unor facilități de care beneficiază anumite sectoare. Toate aceste informații au ajuns la urechile managerilor și antreprenorilor „pe surse“, iar schimbările care se vor întâmpla într-un timp foarte scurt vor pune presiune pe mediul de afaceri.

„Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creșteri de taxe, ci și o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului și am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a mai spus Marius Ștefan, care reprezintă o organizație cu aproape 500 de membri. Membrii RBL cred că sistemul de taxare ar trebui să fie echitabil pentru toată lumea, să nu existe scutiri permanente de taxe pentru anumite sectoare. „Înțelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente. Vrem tratament la fel pentru toți contribuabilii“, subliniază Marius Ștefan. În plus el face apel la simplificarea taxării și la predictabilitate, astfel ca măcar într-un exercițiu bugetar să se mențină de exemplu un anumit nivel al TVA. În plus, el spune că guvernul ar trebui să se uite mai atent la cheltuielile bugetare și să se concentreze pe absorbția fondurilor din PNRR.

În aceeași vreme, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României și președintele PSD, dar și Nicolae Ciucă, președintele PNL, au anunțat un pachet de măsuri pentru economisirea a 6 mld. lei și pentru aducerea a alte 6 mld. lei la venituri. În total, ar fi vorba de 12 mld. lei până la finalul anului. Ciucă a publicat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, în total „câteva zeci de măsuri“, însă niciunul dintre liderii coaliției nu au spus exact de unde vor aduce 6 mld. lei în plus la venituri, în afară de actualizarea redevențelor, adică a taxelor de concesiune pentru resursele naturale, cu inflația și „eliminarea unor excepții fiscale“.

„Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8-6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale“, a transmis Ciolacu.

În ceea ce privește măsurile de reducere a cheltuielilor, printre acestea se numără, potrivit lui Ciucă, reducerea numărului de funcții de conducere de la 12% la 8%, din totalul angajațiilor, reducerea cu cel puțin 20% a secretarilor de stat din guvern și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale.

Coaliția PSD-PNL ar fi ajuns la un acord pentru un plan de 12 mld. lei, din care 6 mld. lei economii la cheltuieli și 6 mld. lei venituri noi la buget, au anunțat liderii Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL)

Măsurile anunțate pentru cheltuieli:

► Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari);

► Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12% la 8% din totalul angajaților;

► Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii;

► În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere;

► Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din comitetele de specialitate va fi redus la 5;

► Vouchere de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

Măsurile anunțate pentru creșterea veniturilor:

► Actualizarea redevențelor din exploatarea resurselor naturale cu rata inflației;

► Eliminarea unor excepții fiscale.