Marile câștiguri despre care se vorbește prea puțin: Scăderea inegalităților veniturilor și creșterea clasei de mijloc

Una dintre cele mai importante știri, un adevărat breaking news, dar de data aceasta altfel, una dintre cele mai rele-vante analize, și nu doar de ieri sau de luna aceasta, ci din ultimii ani, a fost cercetarea realizată și publicată de Ella Kallai, economistul-șef al Alpha Bank România. Raportul, intitulat „Inegalitatea de venituri”, analizează evoluția veniturilor disponibile ale populației după aderarea la Uniunea Europeană pentru o parte dintre fostele țări co-muniste – Polonia, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria – și le compară cu media Uniunii Europene și cu alte țări din Uniunea Europeană.

Analiza se concentrează pe venitul mediu disponibil și pe evoluția clasei de mijloc. Venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost de 31% din media UE, adică 7.100 de euro, față de 23.000 de euro, în timp ce în 2007 era de 13%, respectiv 1.900 de euro față de 14.700 de euro, conform raportului Alpha Bank. Între 2023 și 2007, venitul disponibil mediu anual a crescut de 4,8 ori în Bulgaria, de 3,7 ori în România, de 2,7 ori în Polo-nia, de 2,5 ori în Cehia și de 1,9 ori în Ungaria, comparativ cu o creștere de 1,6 ori în Uniunea Europeană. Ella Kallai analizează și inegalitatea veniturilor în țările din regiune, unde observă evoluții diferite, conform coeficientului Gini, un indicator a cărui valoare crește odată cu inegalitatea de venituri.

În perioada 2014-2023, inegalitatea de venituri a scăzut în România, Cehia, Polonia, Bulgaria și a rămas constantă în Ungaria. Cehia este țara cu cea mai mică ine-galitate de venituri, în timp ce Bulgaria și România sunt țările cu cea mai ridicată inegalitate, deși în scădere. Scăderea inegalității de venituri este extrem de importantă, pentru că reflectă într-un fel sau altul gradul de coezi-une socială. Atunci când inegalitatea de venituri crește, diferența dintre bogați și săraci se mărește, ceea ce, la un moment dat, poate conduce la o nemulțumire generală care afectează întreaga societate. „În timp ce inegalitatea de venituri rezultată din diferențele de talent, efort și noroc este inevitabilă, inegalitatea de venituri excesivă poate eroda coeziunea socială, poate duce la polarizare politică și, în cele din urmă, la o creștere economică scăzută. Privită din această perspectivă, scăderea inegalității de venituri comparativ cu regiunea și Uniunea Europeană, concomitent cu scăderea inegalității de venituri în țară, reprezintă o realizare remarcabilă a României după aderarea la Uniunea Europeană”, menționează Ella Kallai.

Analistul-șef de la Alpha Bank România discută, de asemenea, evoluția clasei de mijloc din punct de vedere al veniturilor, segment care include acea parte a popu-lației al cărei venit disponibil anual se situează între 75% și 200% din venitul disponibil median anual. Conform ana-lizei, ponderea populației care aparține clasei de mijloc s-a extins de la 51% în 2007 la 61% în 2023. „Creșterea cu 10 puncte procentuale a fost cea mai amplă extindere din regiune, datorându-se atât reducerii ponderii clasei cu venituri mari de la 14% în 2007 la 8% în 2023, cât și reducerii ponderii clasei cu venituri mici, de la 35% în 2007 la 31% în 2023”, se menționează în raport. În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat la 65% în 2023, de la 70% în 2007. Clasa de mijloc este cea mai extinsă în Cehia (72%), urmată de Polonia (67%). Comparativ cu țările membre UE mai vechi, precum Grecia și Italia, clasa de mijloc din regiune tinde să fie mai extinsă, iar inegalitatea de venituri mai redusă.

În valori nominale, clasa de mijloc din România este situată între 4.900 și 13.100 de euro, 4.900-13.000 de euro în Bulgaria, 19.200-27.200 în Cehia, 5.500-14.800 de euro în Ungaria, 7.500-20.000 de euro în Polonia, 7.500-20.100 de euro în Grecia și 14.900-39.600 de euro în Italia. Analiza este mult mai extinsă și poate fi citită in-tegral pe site. După aderarea României la Uniunea Europeană, PIB-ul, care măsoară valoarea adăugată în țară într-un an, a crescut de la 97,8 miliarde de euro la 320 de miliarde de euro în 2023 și va ajunge la 350-360 de miliarde de euro în 2024. Investițiile străine, care au început să vină de la finalul anilor ‘90, când s-a luat decizia ca România să intre în NATO în 2004 și în Uniunea Europeană în 2007, fondurile europene, creșterea salariilor, creșterea com-paniilor românești mici și mijlocii, stabilitatea politică au susținut această creștere economică a României, care a avut ca rezultat reducerea inegalităților și creșterea clasei de mijloc.

După criza din 2008 și începând cu 2012, creșterea accelerată a salariului minim, creșterea afacerilor mici și mijlocii, scăderea dobânzilor la lei, presiunea de pe piața muncii, care a impus companiilor să crească salariile pentru a nu pierde forță de muncă și a atrage noi talente, creșterea clasei de corporatiști, în special din industria IT, și nu în ultimul rând stabilitatea absolut remar-cabilă și de neimaginat a cursului valutar leu/euro au dus la creșterea veniturilor, în special din punct de vedere procentual a celor cu venituri mici și consolidarea unei clase de mijloc care fusese lovită de criza financiară din 2008. Este adevărat că am avut o creștere economică susținută, dar care nu s-a transformat în totalitate în dezvol-tare economică și de aceea multă lume consideră că nu s-a întâmplat nimic bun în România din momentul aderării la Uniunea Europeană.

Au fost zone din România care au beneficiat de investiții străine, de investiții private românești, de un flux mai mare de fonduri europene, în timp ce alte zone, de obicei acolo unde influența baronilor locali, începând cu cei politici, a fost și este mai mare, nu au beneficiat de investiții. Aceste zone sunt captive statului, iar liderii politici și economici au o retorică contra investițiilor străine, contra celor care fac profit, contra instituțiilor europene și euroatlantice. Covidul, războiul din Ucraina, criza prețului la energie, explozia inflației și creșterea exponențială a dobânzilor nu au dărâmat economia românească, ci dimpotrivă, au făcut-o mai puternică. România a fost mai puternică pentru că au crescut veniturile disponibile, pentru că am avut o clasă de mijloc mai puternică, pentru că au fost găsite resurse financiare din alte zone decât cele tradiționale, pentru că euro a fost ex-trem de stabil, pentru că piața afacerilor mici și mijlocii s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 15 ani. România a avut și are o șansă extraordinară, unică în istoria noastră, prin intrarea în Uniunea Europeană și în NATO. Și nu ar trebui să uităm acest lucru.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)