Marele câștig al companiilor în 2024 a fost reducerea fluctuației de personal

În ciuda presiunii constante asupra creșterii salariilor, cel mai important câștig în 2024 pentru companii, în zona de HR, a fost reducerea fluctuației de personal. Este al doilea an consecutiv când fluctuația de personal scade, nu semnificativ, dar totuși se reduce. Din acest punct de vedere, piața muncii s-a mai liniștit. Acum ceva timp, scriam un articol preluând mesajul unui director de HR: „Să vină odată criza, ca lumea să nu mai plece atât de repede și să nu mai ceară majorări salariale de la o lună la alta.” Uite că acest lucru s-a întâmplat. De la finalul lui 2022, au în-ceput să se adune nori de criză. Întâi a fost criza din IT-ul american, care a început să se extindă peste tot, ajungând după un an și la noi. Acum vine criza auto din Germania și din Europa, care a ajuns mult mai repede și pe piața românească. Deja grupurile internaționale de componente auto cu fabrici în România au început să trimită oameni în șomaj tehnic și chiar să facă disponibilizări de personal. De exemplu, grupul Schaeffler. Îndată vor urma și com-paniile franceze. Sectorul IT și sectorul bancar, unde salariile sunt mari, cel puțin în medie, s-au confruntat în ul-timul deceniu cu o presiune constantă pe zona de HR. Acum este mai bine, spun directorii de HR din aceste sec-toare. Sectoarele HoReCa, construcții și logistică, unde salariile sunt mai mici, și-au acoperit problema fluctuației de personal cu muncitori asiatici. Chiar dacă aceștia au un cost mai mare, faptul că rămân într-un post cel puțin doi ani este considerat un mare avantaj de către companii. În medie, salariile au crescut în ultimul an cu 13,8% (sep-tembrie 2024-septembrie 2023), mult peste creșterea inflației, care a fost de 5% în același interval, rezultând o creștere reală a salariului de aproape 9%, un nivel destul de bun. Dacă luăm în considerare stabilitatea extraordi-nară a cursului valutar leu/euro, care pare că este fixat la 4,97 lei/euro, avem o creștere în euro a salariului mediu de aproape 14%. În septembrie, salariul mediu a fost de 5.228 de lei, adică 1.050 de euro. Este adevărat că ritmul de creștere al salariului mediu începe să se reducă, iar cel mai probabil anul viitor, creșterea salariului mediu nu va depăși două cifre, ultimele estimări indicând o majorare nominală de 7-8%. Dacă luăm în considerare o inflație de 5%, vom avea o creștere reală de 2-3%. Revenind la fluctuația de personal, mulți directori de HR care s-au con-fruntat direct cu rate de fluctuație de 40% răsuflă ușurați când rata de fluctuație coboară spre 20%. Apariția norilor de criză începe să își facă simțită prezența în mintea angajaților. Deși în sondaje oamenii declară că ar dori să-și schimbe jobul sau că ar vrea o reconversie profesională în domenii unde salariile sunt mai bune, în realitate nimeni nu vrea să riște să plece în acest moment, când piața muncii și oferta de locuri de muncă se restrâng, iar com-paniile încep să se confrunte cu scăderea vânzărilor și probleme de cash flow. Angajații au băgat capul la cutie pâ-nă trec norii. Noi încă nu avem o criză reală, ci doar declarații că vine criza. Fluctuațiile de personal, dincolo de o anumită limită, sunt extrem de costisitoare pentru companii, mai mult chiar decât creșterile de salarii. Companiile ar opera majorări de salarii mult mai rapid dacă angajații ar semna un contract de muncă pe o durată fixă, perioadă în care s-ar angaja să nu plece. Multe companii din diverse sectoare încearcă să-și rezolve problemele cu forța de muncă – creșterea salariilor, fluctuația de personal, experiența cu tânăra generație, care vrea tot timpul să experi-menteze – prin automatizări și cu ajutorul inteligenței artificiale. Cei din IT încearcă să înlocuiască juniorii sau anu-mite taskuri cu inteligența artificială, care nu cere creșteri salariale și nici nu pleacă după o lună. Anul viitor, piața muncii se va mai restrânge, vom vedea sectoare, în special din auto, care se vor confrunta cu problemele venite din Europa, și care vor trimite oameni în șomaj sau vor face disponibilizări. Aceste probleme din industria auto încep să se resimtă psihologic și în alte sectoare, unde lucrurile încep să se mai calmeze din punct de vedere al presiunii pe creșterea salariilor și fluctuației de personal. Angajații nu se mai aruncă atât de ușor la o creștere salarială de 10% oferită de o firmă concurentă, pentru simplul fapt că nu se știe cum va fi dincolo. Așa că toată lumea încearcă să stea cât mai liniștită în bancă și să nu atragă atenția, ca să nu se trezească invitată să plece, într-un moment în care piața muncii nu mai este atât de darnică. Noi proiecte de investiții lipsesc, comenzile externe s-au mai redus, și nu se știe care va fi noul regim de taxe și impozite. Nimeni nu știe cum va fi anul viitor.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)