Marea miză a politicii monetare în lupta cu inflația: BNR să facă băncile să urce dobânzile la depozite

Creșterea dobânzilor la credite, pe măsură ce BNR majorează dobânda-cheie, poate să frâneze creditele noi, respectiv aducerea de noi bani în economie, în timp ce dacă băncile urcă dobânzile la depozite românii ar fi motivați să economisească mai mult în depozite bancare și astfel sunt scoși banii deja existenți în economie, restrângându-se cererea de consum, obiectivul principal fiind scăderea inflației, care s-a apropiat deja de 14% în aprilie. Prin creșterea acestor dobânzi s-ar facilita transmisia politicii monetare pentru frânarea prețurilor de consum, a inflației.

BNR a majorat puternic prognoza pentru rata inflației de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior. La acest nivel ridicat al inflației, dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult. Dobânzile medii la depozite sunt apropiate de dobânda-cheie sau chiar mai mici decât aceasta în cazul depozitelor sub 1 an. 

În timp ce în urmă cu un deceniu ecartul între dobânda medie la depozitele retail noi pe 1-2 ani și dobânda-cheie era și de 1,5-2 puncte procentuale, dobânzile la depozite fiind mai mari decât dobânda-cheie, în primele trei luni din 2022 dobânda medie la depozitele noi retail pe 1-2 ani a oscilat în jurul a 3%, cu un vârf de 3,3% în martie, depășind cu 0,3-0,9 pp dobânda-cheie a BNR.

Banca centrală a menționat în comunicatele din 2022 în care a anunțat creșterea dobânzilor că vrea ìancorarea anticipațiilor inflaționisteî, dar și ìstimularea economisiriiî prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea scăderii inflației. BNR încearcă să determine băncile să crească dobânzile la depozite prin restrâgerea lichidității din piața monetară. „Trebuie să le luăm lichiditatea din piață și băncile să umble vârtos după lichiditate și să recompenseze deponenții. Sunt 14 milioane de deponenți, nu poți să “i neglijezi”, a spus recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.