Marea ironie a Europei: Groningen, locul unde există cea mai mare rezervă de gaze naturale de pe continent, se află în proces de închidere
Sub mlaștinile „împădurite” de mori de vânt din Țările de Jos se află cea mai mare rezervă de gaze naturale din Europa. Câmpul Groningen are suficientă capacitate neexploatată pentru a înlocui, de îndată ce iarna aceasta debutează, o mare parte…
Sub mlaștinile „împădurite” de mori de vânt din Țările de Jos se află cea mai mare rezervă de gaze naturale din Europa. Câmpul Groningen are suficientă capacitate neexploatată pentru a înlocui, de îndată ce iarna aceasta debutează, o mare parte din combustibilul importat cândva de Germania din Rusia, raportează Bloomberg.
În schimb, câmpul este în proces de închidere, iar Țările de Jos resping apelurile de a pompa mai mult, chiar dacă Europa se pregătește pentru cea mai grea iarnă de după al Doilea Război Mondial. Motivul: forajul a dus la cutremure repetate, iar oficialii olandezi nu riscă o reacție din partea rezidenților prin încălcarea promisiunilor.
Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaze pentru continent încă din 1963. Chiar și după o jumătate de secol, mai există aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz disponibil în rezervă – în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari. Mai important, este loc pentru a extrage aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, potrivit Shell Plc, unul dintre cei doi parteneri majori implicați în exploatarea locației.
Localnicii, însă, spun că Europa trebuie să caute în altă parte. Wilnur Hollaar, în vârstă de 50 de ani, care locuiește în Groningen de aproape două decenii, încă este deranjat din cauza modului în care oficialii i-au ignorat preocupările. „Când am cumpărat această casă în 2004, era un palat”, spune Hollaar despre casa lui, care a fost construită în 1926. Dar, la fel ca mii de case din zonă, a fost avariat de cutremure; e plin de crăpături și fațada se scufundă. „Casa mea s-a transformat într-o ruină”, spune el.
Ministrul olandez al mineritului, Hans Vijlbrief, spune că este periculos să continui exploatarea, dar, cu toate acestea, țara nu poate ignora suferința din alte părți ale Europei.
Rusia, care a reprezentat aproximativ o treime din importurile de gaze naturale ale Europei înainte de a invada Ucraina, a redus livrările ca răspuns la sancțiuni. Iar exploziile recente de pe conducta Nord Stream au afectat și mai mult nivelul redus al fluxurilor către Germania. Fluxul suplimentar care, potrivit Shell, ar putea fi aplicat imediat ar fi arhisuficient pentru a înlocui cei 46 de miliarde de metri cubi importați de Germania din Rusia anul trecut.
Oficialii olandezi au spus că, dacă Germania are nevoie de mai multă energie, o opțiune mai sigură ar fi să prelungească și mai mult durata de viață a centralelor sale nucleare. Germania a deschis ușa unei astfel de mișcări, care ar fi o inversare a politicii energetice, dacă ar fi implementată. Guvernul a declarat luna trecută că două facilități programate pentru închidere vor fi disponibile după acest an, dacă este necesar.
Comisarul Uniunii Europene pentru Piața Internă, Thierry Breton, a declarat într-un discurs recent că Țările de Jos ar trebui să-și reconsidere decizia de a închide Groningen, Vijlbrief fiind presat și de omologii din alte țări UE pentru realizarea compromisul în cauză. Prim-ministrul Mark Rutte nu va exclude în totalitate utilizarea Groningenului pentru a spori proviziile, dar „doar într-un caz extrem, dacă totul merge prost”, spune el, lucru care nu este necesar în acest moment.