Mărcile private mușcă din piață, dar Marelvi nu se lasă

„Este un an greu însă cu rezultate pozitive, cu o creștere care se menține oarecum în trendul creșterii de piață (25-30%)“, spune antreprenorul moldovean Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi. A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 21 de ani, iar acum în activitatea firmei sunt implicate și cele trei fiice ale sale. Mihalescul arată că piața de aparatură de uz caznic se află pe un trend crescător și că „în perioada ianuarie-mai 2016 avem o creștere de 30,7% în volum și 28,8% în valoare față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt toate premisele ca 2016 să găsească această piață în cea mai bună formă de până acum“. Mihalescul semnalează și aspectele negative ale pieței: că „este îngrijorător că prețul acestor produse este în ușoară scădere, în principal din cauza faptului că au crescut vânzările pe branduri private label, produse din categoriile B sau C“.

Antreprenorul m-a primit la discuție în showroomul Liebherr, inaugurat anul trecut, unde sunt expuse vedetele producătorului german de electrocasnice, cu care Marelvi lucrează de opt ani. De curând Marelvi a preluat și distribuția pentru divizia comercială a producătorului de aparate frigorifice, devenind astfel singurul importator și distribuitor de aparatură frigorifică Liebherr din România. „Sperăm să aibă un impact pozitiv, chiar dacă nu va fi ușor din prisma faptului că ne adresăm unui segment de piață complet nou pentru obiectul nostru de activitate“, spune antreprenorul.

Cota de piață a Liebherr în România este de 2% pe segmentul de frigidere și combine și 3% pe cel de congelatoare; Mihalescul nu a dorit să facă nicio estimare pentru produsele de uz comercial, care se adresează producătorilor de înghețată, farmaciilor, spitalelor, hotelurilor sau restaurantelor. Antreprenorul român spune totuși despre această divizie că e un pariu, cu o tendință pozitivă în vânzări. Despre showroomul Liehberr spune doar că a avut un efect pozitiv și că este un loc în care clienții pot vedea și testa produsele înainte de a hotărî ce cumpără. Altfel spus, magazinul este și o unealtă de marketing pentru distribuitor.

Dumitru Mihalescul este de formație tehnician, iar începuturile capitalismului postrevoluționar l-au prins la Găești, în echipa Arctic, unde lucra din 1976. În acel moment se ocupa de coordonarea activității de service de frigidere în Moldova. Domeniul ales pentru firmă s-a legat de experiența sa: „M-am gândit că nu pot trăi confortabil dintr-un salariu, așa că mi-am făcut o firmă. Mă gândeam la benzinării, construcții sau electrocasnice. Cunoscând această zonă de electrocasnice am decis să mă îndrept în această direcție“.

Activitatea principală a firmei este distribuția produselor electrocasnice către retailerii independenți din orașele mici și medii. „Avem contracte cu 400-500 de astfel de magazine și în ultimii ani piața și-a schimbat structura, așa că nu prea mai apar astfel de jucători.“ Își amintește că în anii ’90 retailerii independenți erau cei care controlau piața, Altex și Domo activând alături de Mondo sau Rombiz. „Independenții erau cei mai puternici după ’90, dar nu au reușit să se unească și să devină seminificativi în piață și au scăzut.“ Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu retailerii specializați; piața este dominată de rețelele Altex și Flanco, și de comercianții online precum eMAG, dar și de lanțurile de hipermarketuri și cash & carry.

Mihalescul povestește că după 2000 a obținut un contract de distribuție pentru produsele Arctic și că pe unii producători i-a căutat el, iar alții au venit către Marelvi. Piața de electrocasnice a intrat într-un ritm alert de creștere în 2003, a atins apogeul în 2008, iar apoi s-a prăbușit, valoarea vânzărilor înjumătățindu‑se în perioada 2009-2010. Acum, vânzările din segmentul electro-IT sunt din nou pe o pantă ascendentă, înregistrând plusuri în valoare și volum vreme de mai multe semestre consecutiv, conform informațiilor din studiul TEMAX, realizat de compania de cercetare GfK. În ciuda fluctuațiilor importante, antreprenorul spune că vânzările companiei nu au suferit scăderi importante: „Asta înseamnă să te miști în piață, unde merge piața și unde este nevoie. Te reorientezi“.

Treptat toată familia a fost cooptată în afacere. Cele trei fiice ale sale ocupă poziții importante în companiei, la fel și soții acestora, iar anteprenorul apreciază acest aspect ca fiind pozitiv: „Sunt sinceri cu tine, și-ți spun realitatea, sunt mai mulți ochi în firmă și toată lumea trage pentru binele companiei“.

Chiar și așa Mihalescul se implică foarte mult în toate operațiunile afacerii și afirmă că în ultimii ani a încercat să se îndrepte către un rol de poziție doi. „Încerc, dar nu reușesc în totalitate, ci doar parțial.“ Ține însă să sublinieze că „acasă nu am firmă, la firmă nu am familie“.  În ceea ce privește afacerile spune că se consultă cu membrii familiei, dar el ia în continuare toate deciziile. „Au încredere în ceea ce decid.“ Dumitru Mihalescul încă nu se gândește la retragere, iar despre posibilitatea de intrare în alte afaceri spune că nu intenționează, dar „dacă apar oportunități nu spun nu, îmi place să fiu activ“.