Mamaligari si cefe groase

Referirile tendentioase ale romanilor la adresa bulgarilor „cu ceafa groasa“ si ale bulgarilor fata de romani, catalogati drept „mamaligari“, par sa cada in desuetudine, sustine un articol gazduit de revista bulgara Sofia Echo. Articolul trece in revista relatiile istorice incordate dintre cele doua tari, unite prin 500 km de granita comuna.  Cursa pentru aderarea la Uniunea Europeana a invrajbit cele doua tari si mai mult, in loc sa le apropie. Media din cele doua tari a pornit o campanie de denigrare a „concurentei“ de peste Dunare. Bulgaria a protestat fata de decizia UE de a o plasa in aceeasi categorie cu Romania, sustinand ca ritmul mai lent al reformelor celei din urma ar putea intarzia aderarea Bulgariei. Acuzele reciproce in legatura cu poluarea aerului si a apei au tinut si ele capul de afis. In cele din urma, solutia a venit tot din partea UE, care a cerut imbunatatirea standardelor de mediu in ambele tari. 

Problema energiei este un alt motiv traditional de disputa. UE a cerut Bulgariei, ca o preconditie in vederea aderarii, inchiderea a patru din cele sase reactoare ale centralei nucleare Kozlodui. Cererea a fost o lovitura grea pentru Bulgaria, deoarece centrala asigura 40% din necesarul de energie al tarii si asigura exportul de energie in tari precum Grecia, Turcia, Albania si Macedonia. Supararea bulgarilor – bucuria romanilor, care au exploatat situatia creata pentru a prelua controlul pe piata zonala de energie, se spune in articol. Ca atare, Bucurestiul a sustinut ca Sofia a impiedicat ani la rand tentativele Romaniei de a exporta electricitate in Balcani, prin impunerea unor taxe ridicate pentru tranzitul de energie pe teritoriul bulgar. 

In replica, Bulgaria a denuntat Romania ca duce o campanie murdara si a pus totul pe seama unei conspiratii occidentale. Relatiile au inceput sa intre pe fagasul normal la sfarsitul lui 2003, cand cele doua state au convenit sa-si reglementeze pietele de energie si sa inlesneasca accesul uneia la infrastructura energetica a celeilalte. 

Un alt motiv de conflict pe cale de a se rezolva este construirea unui al doilea pod peste Dunare. Cu ajutorul venit din partea UE, in 2003 s-a batut palma pentru construirea unui pod care va lega orasul bulgaresc Vidin de cel romanesc Calafat. Costurile au fost estimate la 230 de milioane de euro, constructia urmand a se finaliza in 2006. In februarie anul acesta, UE a anuntat acordarea a 70 de milioane de euro Bulgariei, pentru punerea in practica a proiectului. Comerciantii sunt primii care se bucura, deoarece pana acum modalitatile de a traversa Dunarea erau fie cu barca, fie cu feribotul – „mai potrivite pentru amatorii de sporturi extreme decat pentru oamenii de afaceri“, dupa cum a declarat proprietarul unui magazin de antichitati din orasul Vidin. 

Una peste alta, presiunea politica exercitata de Uniunea Europeana si anumite obiective comune par sa amelioreze simtitor competitia si orgoliile traditionale dintre Romania si Bulgaria. 

„Avem nevoie de o revigorare a activitatilor economice dintre cele doua state“, spune Petre Calin, un agent imobiliar din Calafat. „Anii cei mai buni de-abia acum vin.“