Malaezia, destinația ideală pentru a face bani

Valoarea schimburilor comerciale realizate între România și Malaezia s-a situat la o valoare de 140 milioane de dolari în 2011, în creștere față de cele 103 milioane de dolari din 2010, provenită, în mare parte, din direcția importului de petrol, mașini și echipamente electrice, articole din mase plastice și cauciuc, ulei de palmier. Se dorește ca pe viitor,importurile să exploreze și zone precum energia verde, educația, turismul, bunuri de larg consum.

Aflată în sud-vestul Asiei, înconjurată de cele mai mari puteri economice mondiale, Malaezia a evoluat de la producția de cauciuc și ulei la scară mare spre exportul mărfurilor, industrializare la nivel înalt și servicii și ajungând să fie în topul destinațiilor asiatice preferate pentru investiții străine directe, cu un procent de 31, 5% în 2010, potrivit unui raport UNCTAD al Investițiilor la nivel mondial.

Potrivit informațiilor oficiale oferite de Ambasadă, se dorește atingerea unui venit național brut de 523 de milioane de dolari până în 2020, prin exploatarea a 12 zone economice “cheie”, printre care uleiul, gazul și energia; uleiul de palmier și cauciucul, servicii financiare; turism, servicii business; electronice și electrice, vânzări en gros și retail, educație, sănătate, comunicații și infrastructură. Două programe guvernamentale au fost create cu acest scop, Noul Model Economic și Programul Economic de Transformare.

Rezervele mici de petrol și creșterea consumului domestic necesită orientarea către alte sectoare de comerț, printre care uleiul, dar și resursele de energie regenerabilă, potrivit spuselor Amsadorului. Producția de cauciuc nu mai este o afacere profitabilă pentru că plasticul este foarte ieftin , iar cea de ceai este destinată exclusiv sectorului alimentar, de aceea se dorește ca în agricultură, malaiezienii să se orienteze spre plantele farmaceutice.

Ambasadorul spune că Malaezia beneficiază atât de resurse naturale, cât și “umane”, țara fiind de-a lungul timpului condusă de leadership foarte bun, de continuitate și stabilitate politice: primul ministru anterior era poreclit “Părintele Independenței”, iar cel care l-a succedat a fost “Părintele Diplomației”.

Malaiezienii mizează foarte mult pe capitalul uman, organizează traininguri și consideră că învățatul ar trebui să fie continuu pe întreaga perioadă de viață a unui om. De aceea, gradul de alfabetizare al țării a depășit valoarea de 90 la sută, iar o mare parte dintre studenți sunt trimiși peste ocean pentru a fi la curent cu noile tehnologii: “Ținem la tradiție dar trebuie să ne adaptăm, să fim competitivi pentru a nu ajunge istorie” a declarat Ambasadorul.

Forța de muncă prietenoasă, capabilă să comunice cu majoritatea piețelor din regiune a contribuit la clasarea Malaeziei pe locul trei în topul celor mai atractive locații pentru destinații outsourcing, potrivit unui studiu realizat de A.T.Kearney Global Services Location Index.

Criza zonei euro reprezintă un motiv de îngrijorare, dar experiența crizei economice asiatice din 1998 când moneda națională, ringgitul malaiezian, a ajuns de la de la 2, 5 ringgit pentru un dolar la 5 la un dolar este un exemplu optimist, țara reușind să depășească situația economică proastă. Au reușit să treacă cu bine prin folosirea de metode “neortodoxe”, cum ar fi interzicerea schimbului monetar al monedei naționale peste ocean. Ambasadorul Malaeziei crede că este greșită “abordarea de turmă” și că fiecare stat în parte trebuie să își dezvolte propriile strategii, “nu poți să dai același medicament tuturor și nu trebuie să depinzi de străini pentru a te corecta, ci să îți găsești propriile soluții”.

În ceea ce privește turismul dintre România și Malaezia, Ambasadorul a spus că malaiezienii aleg Europa ca destinație turistică, dar se orientează spre Paris, Germania, Grecia, Anglia, deși la câteva ore se află Bucureștiul, iar românii se orienteză spre India, deși la patru ore distanță se află Malaezia, unde nu ai nevoie de viză și consideră că “este ceva la care trebuie lucrat”, referindu-se la autoritățile care reprezintă ambele țări.