Mai usor cu falimentele
Schimbarile initiate de Congresul SUA in legislatia falimentului par dure pentru consumatorii americani, dar prea permisive pentru europeni. De curand, Congresul SUA a aprobat o reglementare legislativa care isi propune sa ingradeasca usurinta de pana acum cu care o firma sau o persoana fizica se poate plasa sub protectia legii falimentului.
Schimbarile initiate de Congresul SUA in legislatia falimentului par dure pentru consumatorii americani, dar prea permisive pentru europeni.
De curand, Congresul SUA a aprobat o reglementare legislativa care isi propune sa ingradeasca usurinta de pana acum cu care o firma sau o persoana fizica se poate plasa sub protectia legii falimentului. Revista The Economist trece in revista motivele care au determinat aceste schimbari, precum si avantajele si dezavantajele implicate. De ce a fost nevoie de o astfel de lege? In timp ce consumatorii apeleaza la imprumuturi mai mult ca niciodata, surplusul de venituri care ar permite acoperirea datoriilor ramane limitat de scaderea dobznzilor si de termenele tot mai lungi ale scadentelor la credite.
Pe de alta parte, o serie de schimbari din societatea americana au dus in timp la cresterea tolerantei fata de ideea de faliment: o mai mare volatilitate a surselor de venit, legalizarea jocurilor de noroc, facturile medicale mai mari, dar si cresterea vizibilitatii publice a avocatilor care ofera ajutor datornicilor.
Noua lege penalizeaza in principal debitorul, si nu institutia creditoare. Persoanele fizice se vor putea incadra mai greu in Capitolul 7 din legea falimentului – cea mai frecventa forma de faliment, care permite debitorilor sa scape de datorii fara a fi nevoiti sa-si piarda automobilele sau locuintele. Toti cei ale caror venituri depasesc plafonul de venit mediu din statul unde isi au resedinta si care pot achita peste 100 de dolari lunar dupa efectuarea cheltuielilor permise de lege vor fi fortati sa se incadreze prevederilor din Capitolul 13, conform carora trebuie sa returneze cel putin o parte din datoria lor in termen de cinci ani. In textul modificat al Capitolului 11, care se refera la falimentul companiilor, a fost ingradita procedura acordarii bonusurilor (folosita de firmele cu probleme pentru a pastra angajatii valorosi in timpul reorganizarii), au fost consolidate drepturile creditorilor, iar administratorii unei companii falite pot prelua mai usor controlul acesteia daca exista dovezi ca managementul este implicat in fraude.
Pentru Europa, observa The Economist, schimbarile legislative operate de americani par in continuare prea permisive. In Marea Britanie, managerii pot fi facuti raspunzatori pentru datoriile firmei, in cazul in care continua sa opereze dupa ce firma a fost declarata tehnic falita. In Europa Continentala, tribunalele inclina mai degraba spre lichidare decat spre reorganizare. Falimentul declarat de persoanele fizice este o raritate, iar cei pasibili de asa ceva sunt nevoiti sa-si reduca drastic bugetele pentru a putea achita macar o parte din datorii. Proiectul de lege poate avea insa dezavantaje pe termen mai lung. Inasprirea legislatiei va inhiba apetitul consumatorilor pentru imprumuturi, avand ca rezultat scaderea dobanzilor. Pe de alta parte, ideea ca ii asteapta rambursari fortate ale creditelor ii va descuraja pe salariati sa-si mai dea silinta sa munceasca, de vreme ce toate castigurile suplimentare vor merge catre creditori.